Jump to content

Madalin

Forum Administrator
  • Posts

    9327
  • Joined

  • Days Won

    57

Everything posted by Madalin

  1. Nick: Madalin RPG Bar (mic): Nick-ul celorlalti participanti (daca exista): Saitama, .iLusion.LeL. RPG Bar (mic) al celorlalti participanti (daca exista): Alte precizari:
  2. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat miercuri, 25 martie, o licitație privind drumul care va conecta Autostrada Sibiu – Pitești de orașul Râmnicu – Vâlcea, cunoscut și ca secțiunea 6 a proiectului. Miercuri, 25 martie 2020, CNAIR a lansata licitația “Elaborare Studiu de fezabilitate si Proiect Tehnic de Execuţie pentru Realizare Conexiune DN 73C cu Autostrada Sibiu-Pitești (Nod Tigveni) și Modernizare DN 73C (km 44+800 – km 68+000)”. Sursa
  3. Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Guvernului excluderea şoferilor profesionişti de la aplicarea ordonanţei militare nr. 3/24 martie 2020 şi uniformizarea acţiunilor de control la nivelul direcţiilor de sănătate publică, Poliţiei şi Jandarmeriei, potrivit unui comunicat. Reprezentanţii UNTRR solicită ca prevederile articolului 5, punctul 1, din ordonanţa militară nr. 3 din data de 24.03.2020, prin care toate persoanele care intră în România sunt izolate la domiciliu/carantină, să nu se aplice în cazul conducătorilor autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care realizează transporturi internaţionale, dacă aceştia nu prezintă simptome asociate noului coronavirus (COVID-19). “Blocarea transporturilor rutiere de mărfuri va crea efecte imediate şi catastrofale iremediabile prin oprirea producţiei şi comerţului. Transporturile internaţionale şi naţionale de mărfuri, alături de sistemul energetic şi sistemul financiar, trebuie ţinute ca linii vitale funcţionale, întrucât doar aşa vor putea funcţiona sistemele medicale şi de alimentaţie publică”, se menţionează în comunicat. Reprezentanţii UNTRR au subliniat că, prin ordonanţa militară nr. 1 din 17.03.2020, şoferii profesionişti erau excluşi din cadrul măsurii de autoizolare sau carantină timp de 14 zile, însă în acest moment situaţia nu este clară odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei militare nr. 3 din 24.03.2020. Totodată, UNTRR solicită Guvernului să transmită instrucţiuni clare funcţionarilor direcţiilor de sănătate publică, Poliţiei, Jandarmeriei să nu mai informeze eronat şoferii profesionişti că trebuie să intre în carantină, inclusiv familiile acestora. “Dacă trebuie să facă cercetări suplimentare privind statutul de angajat la o firmă de transport, aceasta poate furniza toate documentele cerute, iar după şoferul trebuie să fie scos de pe lista persoanelor carantinate. Legea trebuie să fie clară şi trebuie aplicată unitar de toate autorităţile statului, altfel este lăsat loc pentru abuzuri”, se mai precizează în comunicat. Sursa
  4. În cazul în care te întrebi oare cum ar arăta un van Dacia, te ajută jurnaliștii de la Autocar. Scopul lor: să creeze cel mai accesibil van modern. Dacia are o gamă variată de modele ispititoare, lucru care se vede cel mai bine prin prisma cifrelor de vânzări. Sunt cele mai dotate autoturisme din segmentul lor? Nu? Sunt cele mai frumoase? Frumusețea este subiectivă oricum. Important este că Dacia reușește încă să creeze produse care să bifeze cât mai multe necesități, într-un buget cât mai restrâns. Nu e nicio surpriză că are cele mai multe prezențe în topul nostru Rabla 2020 de anul acesta. În așteptare noilor Logan și Sandero, avem parte de o lucrătură inedită — o randare semnată de graficianul Ben Summerell-Youde de la Autocar. Este vorba despre Dacia Sandman! Dacă ai auzit până acum de prenumele acesta, atunci fie ești fan Metallica, fie ești familiarizat cu Australia și deja știi de Holden Sandman. Ideea pentru un van Dacia i-a venit jurnalistului auto Colin Goodwood, inspirat de comunitatea de kite-surferi, pentru care automobilul ideal este o dubiță. Colin s-a întrebat oare cum ar trebui să arate, și cu ce ar trebui să fie echipat un van astfel încât să fie atrăgătoar pentru cei care prioritizează practicitatea și nu marca. Există deja un brand care face asta, nu? Dacia! Exact ca în cazul unui configurator, Colin a înșirat specificații pe care un iubitor de natură le-ar căuta într-un van. Să fie scurt. Să aibă suprafețe vitrate, dar să fie fumurii (pentru siguranță și confort). Să aibă, în partea din spate, mult — și ușor configurabil — spațiu; fotoliile executive sunt frumoase, dar nu foarte practice. „Pentru clienții mai puțin practici, sau cu mai puțină imaginație, vom oferi pachete opționale precum un sistem de draperii pentru ușa din spate (n. red.: pe care poți să le montezi atunci când ții ușa din spate ridicată), un duș pe bază de gravitație și poate ceea ce în limbajul modern este descris ca „soluții de depozitare'. Orice ar mai fi nevoie pentru un vehicul de camping vom lăsa clientul să-și cumpere după aia pentru el', explică Goodwood în articolul său. Ar putea avea sub capotă motorizarea dCi 120, un diesel cu 120 CP și 320 Nm. Cu transmisie manuală în șase trepte. La interior, primești aer condiționat manual, geamuri cu macara, radio cu Bluetooth („fără infotainment sau multimedia. Clienții noștri au astea pe smartphone-uri și nu vor să plătească în plus degeaba') și cam atât. Cât ar costa pachetul? 15.000 de lire (circa 16.000 €), își imaginează Goodwood. Dacia, ai luat notițe? Sursa
  5. Încă de la publicarea Decretului Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență, s-au născut întrebări în comunitatea de business privind diferențele dintre Certificatul de Situaţie de Urgenţă (CSU), care nu a fost reglementat în trecut și care poate fi solicitat de operatori economici afectați de pandemia de COVID-19, şi avizul de forţă majoră, existent în legislaţie de mult timp. OUG nr. 29/2020 și 30/2020 au reglementat ulterior anumite facilități pentru operatorii aflaţi în dificultate în acest context, accesarea unora dintre acestea presupunând obținerea prealabilă a CSU. În sfârșit, prin Ordinul nr. 791 din 25 martie 2020, Ministerul Economiei, Energiei și al Mediului de Afaceri a reglementat procedura de emitere şi o parte din efectele generale ale Certificatelor de Situație de Urgență. În practică, însă, societățile se vor confrunta cu mai multe dileme: alegerea între solicitarea unui CSU, a unui aviz de forță majoră sau a amândurora; modul de utilizare a acestora; riscul ca acestea să fie contestate, cu consecința pierderii avantajelor pe care le-au generat. Companiile care pot obține cele două tipuri de certificate Avizul de forță majoră poate fi obținut de orice societate de la Camera de Comerț și Industrie a României sau de la camerele de comerț județene, pentru atestarea existenței cazurilor de forță majoră și a efectelor acestora asupra executării obligațiilor comerciale. Din reglementările actuale, pare însă că CSU nu poate fi obținut de orice societate, ci doar de acei operatori economici care beneficiază de facilități în temeiul OUG nr. 29/2020 și 30/2020. Condițiile pentru obținerea celor două tipuri de certificate Companiile care solicită emiterea unui aviz de forță majoră trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dovedească faptul că au încheiat un contract ce conține o clauză de forță majoră și faptul că nu-și pot îndeplini obligațiile contractuale ca urmare a intervenirii faptului definit ca forță majoră. Așadar, atestarea forței majore se face după analizarea relației dintre părțile unui contract, ceea ce înseamnă că este necesar câte un aviz de forță majoră pentru fiecare raport contractual în care solicitantul se află în imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor. În practică, au fost emise avize de forță majoră și în situația contractelor ce nu au clauze cu privire la forţa majoră. În ce privește acordarea unui CSU, analiza este efectuată din perspectiva situației economice și financiare de ansamblu a solicitantului. Pentru a obține un CSU, companiile trebuie să dovedească fie că activitatea lor a fost întreruptă total sau parțial ca urmare a deciziilor autorităților în perioada stării de urgență (caz în care li se va emite Certificat Tip 1, Albastru), fie că încasările le-au scăzut cu minimum 25% în martie 2020 față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020 (caz în care li se va emite un Certificat Tip 2, Galben). Efectele avizului de forță majoră și ale CSU Avizul de forță majoră atestă existența unei situații de forță majoră care exonerează solicitantul de răspundere într-un anumit raport contractual. În cazul în care părțile ajung la un litigiu și mai ales în absența unei reglementări contractuale cu privire la forța probantă a acestui certificat, instanțele de judecată pot adopta o soluție diferită de cea cuprinsă în avizul de forță majoră. CSU poate fi folosit în relațiile cu instituțiile publice, pentru obținerea de facilități sau măsuri de sprijin, și în relațiile comerciale. Legislația adoptată în contextul pandemiei de COVID-19 stabileşte că CSU este obligatoriu pentru o serie de remedii fiscale sau contractuale, cum ar fi amânarea la plată pentru IMM-uri a serviciilor de utilități și a chiriei pentru sediul social şi sediile secundare, decontarea de către stat a indemnizației de șomaj tehnic (75% din salariul de bază, maximum 75% din salariul mediu brut pe țară), pe perioada stării de urgență. Alte remedii accesibile agenților economici ce obțin CSU sunt scutirea de penalități de întârziere pentru IMM-uri în executarea contractelor cu autoritățile publice, pe perioada stării de urgență, și prezumția de caz de forță majoră în ceea ce privește împrejurarea imprevizibilă care rezultă dintr-o acţiune a autorităţilor, care a afectat activitatea IMM-urilor. Prezumţia poate fi însă răsturnată prin orice mijloc de probă. Atenție, însă, simpla obţinere a CSU nu este suficientă pentru accesarea facilităţiilor menţionate mai sus, ci trebuie îndeplinite şi alte condiţii. În plus, îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea CSU se verifică ulterior, ceea ce poate conduce la desfiinţarea acestuia şi pierderea facilităţiilor obţinute pe baza lui. Procedura pentru obținerea avizului de forță majoră și a CSU Avizul de forță majoră se eliberează contra unei taxe de 500 de euro, iar solicitantul trebuie să depună documente care atestă existența forței majore și legătura de cauzalitate dintre aceasta și imposibilitatea de executare a contractului. Termenul de soluționare a cererii este de 15 zile, timp în care camera de comerț sesizată analizează documentele furnizate și emite un răspuns. CSU se eliberează gratuit, automat, după validarea electronică a solicitării adresate pe platforma www.prevenire.gov.ro. În afară de cererea de emitere a certificatului, compania trebuie să depună o declarație pe proprie răspundere care să ateste că se află în una din cele două situații de eligibilitate. Documentele încărcate pe platformă trebuie semnate electronic de către solicitant sau de către un împuternicit al său. Verificarea informațiilor și a documentelor depuse se poate realiza ulterior, prin autoritățile special abilitate în acest sens. Sursa
  6. Articolul 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului („CEDO”) prevede posibilitatea statelor semnatare de a deroga de la prevederile care garantează protejarea unor drepturi fundamentale ale omului în măsura strictă în care situația de pericol public o impune și numai după notificarea prealabilă a Secretarului General al Consiliului Europei. În data de 17 martie 2020, Reprezentanța Permanentă a României a înregistrat la Secretariatul General al Consiliului Europei o notă verbală prin care a anunțat că parte din măsurile de urgență instituite prin Decretul prezidențial nr. 195/2020, prin care a fost declarată starea de urgență, implică derogări de la obligațiile asumate prin CEDO1. 1. Ce prevede articolul 15 din CEDO? Articolul 15 din CEDO conține o prevedere care permite Statelor Semnatare să deroge în circumstanțe excepționale de la obligația lor de a garanta și ocroti anumite drepturi ale omului. Textul normativ cuprinde trei paragrafe. Primul paragraf face referire la situațiile excepționale în care se poate deroga de la prevederile convenției, anume în cazul unui pericol public ce amenință viața națiunii, și condiționează luarea măsurilor derogatorii numai în măsura strictă în care sunt necesare și numai dacă nu încalcă alte obligații ale statului ce decurg din dreptul internațional (alte tratate și convenții ratificate). Cel de-al doilea paragraf protejează unele drepturi fundamentale de la orice derogare sau rezervă. Ultimul paragraf conține prevederi procedurale care obligă Statele Semnatare să informeze Secretarul General al Consiliului Europei în legătură cu măsurile luate, cât și data limită până la care acestea vor fi aplicate. 2. Care sunt drepturile cu privire la care nu se pot formula derogări sau rezerve? Alineatul 2 al articolului 15 al CEDO protejează unele drepturi de la derogare: – Dreptul la viață (cu excepția cazului unui deces rezultând din acte licite de război); – Dreptul de a nu fi supus la tortură sau la tratamente inumane; – Dreptul de a nu fi ținut în sclavie sau condiții de aservire; – Dreptul de a nu fi condamnat pentru o acțiune sau omisiune care nu constituia infracțiune la momentul săvârșirii. La acestea se adaugă și o serie de drepturi protejate prin protocoalele adiționale la CEDO, din care amintim – Protocolul nr. 6 care a abolit pedeapsa cu moartea – Articolul 4 din Protocolul nr. 7 care interzice judecarea de două ori pentru aceeași faptă. 3. Care sunt situațiile excepționale în care se pot formula derogări? Articolul 15 din CEDO prevede că Statele Semnatare pot face derogări de la aplicarea Convenției în „caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii”. În jurisprudența Curții de la Strasbourg (Cauza Lawless c. Irlandei Nr. 3, § 28) sintagma a fost interpretată ca făcând referire la „o situație excepțională de criză sau o urgență care afectează întreaga populație și constituie o amenințare la viața organizată a comunității care compune Statul.” Statele Semnatare dețin o putere largă de apreciere în ceea ce privește analiza oportunității declarării unei situații de urgență, însă nu beneficiază de o putere discreționară absolută, aprecierea în acest sens făcând obiectul verificărilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Deși majoritatea cauzelor analizate de către judecătorii de la Strasbourg în materia aplicării articolului 15 au vizat stări de război sau amenințări teroriste, criteriile stabilite de către Curte ar putea justifica adoptarea unor derogări de la CEDO și în situația creată de epidemia COVID-19, dat fiind pericolul grav asupra sănătății tuturor cetățenilor, indiferent de zonă sau ocupație. 4. În ce condiții pot fi aplicate măsurile derogatorii? Textul articolului 15 obligă Statele Semnatare să respecte strict criteriul proporționalității măsurii atunci când restrâng exercitarea unor drepturi ale omului protejate prin CEDO. Curtea de la Strasbourg a stabilit (Cauza Irlanda c. Regatului Unit, § 207) că este responsabilitatea statului să determine ceea ce este necesar pentru a depăși situația de urgență, însă puterile sale de apreciere nu sunt nelimitate cu privire la acest aspect, judecătorii Curții putând analiza dacă restrângerea a fost justificată de circumstanțe și dacă respectă obligațiile asumate potrivit dreptului internațional (Cauza Mehmet Asan Altan c. Turciei, § 94). Pentru a verifica dacă măsura restrictivă a fost adecvată, Curtea de la Strasbourg a stabilit prin jurisprudența sa o serie de criterii de evaluare: – Dacă aplicarea legilor ordinare ar fi fost suficiente să contracareze pericolul cauzat de urgența publică; – Dacă măsurile luate sunt un răspuns veritabil la situația de urgență; – Dacă măsurile au fost luate în scopul pentru care au fost autorizate; – Dacă derogarea are un scop limitat prevăzut de motivele care au stat la baza ei; – Dacă nevoia derogării a fost revizuită înaintea adoptării; – Dacă există atenuări ale măsurilor dispuse; – Dacă există garanții pentru cetățeni în situația aplicării măsurilor; – Importanța drepturilor a căror exercitare a fost restrânsă; – Dacă măsurile de control judiciar sunt practicabile; – Proporționalitatea măsurilor și dacă acestea au fost aplicate discriminatoriu; – Dacă măsura a fost legală și dacă a fost aplicată cu respectarea procedurii prevăzute de lege; – Dacă a fost respectată opinia instanțelor naționale de judecată cu privire la subiect. 5. Care sunt drepturile restrânse prin măsurile adoptate de către statul român? Regulile procedurale stabilite prin cel de-al treilea paragraf al articolului 15 prevăd că orice derogări de la aplicarea CEDO trebuie notificate Consiliului Europei. Statul român a respectat această obligație și a precizat drepturile a căror restrângere a fost stabilită în situația excepțională generată de epidemia de COVID-19: – Dreptul la liberă circulație; – Dreptul la respectarea vieții private și de familie; – Inviolabilitatea domiciliului; – Dreptul la educație; – Libertatea de întrunire și de asociere; – Dreptul la ocrotirea proprietății private; – Dreptul la grevă; – Libertatea economică. Ingerințele în exercitarea drepturilor trebuie să se limiteze la drepturile expres prevăzute mai sus și să fie proporționale cu obiectivele urmărite prin adoptarea actelor normative derogatorii. În caz contrar statul român nu va mai fi îndreptățit să justifice restrângerea prin invocarea articolului 15 din CEDO. Orice modificare a drepturilor vizate, a măsurilor indicate sau a perioadei inițiale de 30 de zile pentru care s-a stabilit starea de urgență, trebuie să facă obiectul unei noi notificări adresată Consiliului pentru a putea beneficia de aplicarea prevederilor CEDO. 6. Ce remedii sunt disponibile persoanelor față de care au fost aplicate măsuri restrictive disproporționate sau nejustificate? Odată cu ratificarea CEDO de către statul român, prevederile convenției și interpretarea lor jurisprudențială au devenit obligatorii pentru instanțele naționale și instituțiile publice, justițiabilii având posibilitatea de a invoca în mod direct criteriile de proporționalitate stabilite de către judecătorii Curții de la Strasbourg. Caracterul disproporționat sau nejustificat al unei măsuri poate fi invocat atât în fața entităților publice responsabile cu asigurarea respectării lor, cât și în cadrul unor proceduri judiciare. În situația în care interesele dumneavoastră au fost sau vor fi afectate prin restrângeri neconforme ale drepturilor fundamentale protejate prin CEDO, iar prejudiciile nu pot fi reparate la nivel național, vă puteți adresa direct Curții Europene a Drepturilor Omului pentru a obține fie o înlăturare a consecințelor acestor încălcări, fie o compensare echitabilă a prejudiciului suferit. Sursa
  7. Spre finalul anului trecut vorbeam despre un monitor de gaming de la Benq. Colegul meu spunea ca arata a orice, doar a monitor de gaming nu. In acel articol am decis-o insa; monitorul e si frumos si bun la jocuri. De data asta voi vorbi despre BenQ EW3280U: un monitor care imprumuta designul si multe dintre caracteristicile modelului de mai sus. De aceasta data, panoul 2K la 144Hz, a fost inlocuit de unul 4K la doar 60Hz, insa monitorul nu mai este clasificat sub numele de gaming, ci este un model pentru entertainment. BenQ EW3280U va fi bijuteria de pe biroul tau Am mai facut asta, dar nu pot sa nu intru inca o data in discutia despre nou design pe care BenQ l-a creat. Ecranul monitorului este inconjurat pe trei laturi de niste rame negre destul de subtiri, iar in partea de jos are o bara de culoare maro care gazduieste doua dintre boxe. Pe centrul acesteia gasim si senzorul de lumina ambientala, iar aspectul este completat de piciorul foarte solid. Pe spate gasim inca o zona perforata, deasupra careia vedem scris „Superior sound by treVolo„. Aici este ascuns subwoofer-ul care intregeste atat aspectul, cat si sistemul audio al monitorului. Ca tot veni vorba de piciorul monitorului, BenQ EW3280U iti permite sa ascunzi cablurile in acesta, ca mai apoi sa le poti acoperi cu un capac. Este o aditie interesanta care te scuteste de cablurile atarnate pe birou si ofera un aspect mult mai curat. Calitatea imaginii este incredibila – Ce tehnologii fac asta posibil? BenQ EW3280U are un panou IPS cu rezolutie 4K si o rata de reimprospatare a imaginii de 60Hz. Alaturi de diagonala de 32 de inci, obtinem o combinatie perfecta intre dimensiune si rezolutie. Astfel imaginea nu este nici prea mica, cat sa nu poti citi textul, nici monitorul nu e prea mare cat sa se vada prost. Desigur, era nevoie si de ceva magie tehnologica care sa ajute la obtinerea unei astfel de claritati. BenQ nu s-a sfiit cand a venit vorba de adaugarea de caracteristici speciale. Avem cam asa: HDRi – Tehnologia HDR imbunatateste enorm nivelurile de culoare. iar pe acest monitor are trei moduri distincte. Fie ca te uiti la filme, te joci sau doar vrei sa urmaresti un meci de fotbal (inca-mi lipseste asta), vei avea cu siguranta o imagine foarte clara si culori foarte vii. Sistem audio treVolo 2.1 – BenQ a integrat in monitoarele din aceasta serie un sistem audio treVolo. Chiar daca acesta nu este la fel de puternic ca si varianta sa full, in cazul lui BenQ EW3280U reuseste sa bata mitul care spune ca boxele integrate in monitoare sunt doar ca sa fie. Cu diferite preset-uri audio, sigur vei gasi balansul potrivit pentru tine, iar calitatea este WOW tinand cont ca sunt, pana la urma, niste boxe incluse intr-un monitor. Eye-Care – La fel ca si mine, exista persoane care stau toata ziua cu ochii intr-un ecran, astfel BenQ a creat tehnologia Eye-Care cu care diminueaza lumina albastra deranjanta pentru ochi si reuseste sa pastreze imaginea la fel de clara. B.I.+ – Brightness Intelligence Plus pe numele complet, este o tehnologie asemanatoare cu cea de pe telefoanele inteligente. Cu ajutorul senzorului de lumina ambientala de pe fata monitorului, aceasta ajusteaza luminozitatea in concordanta cu lumina din camera pentru ca imaginea sa nu devina obositoare nici pe timp de zi, dar nici in intunericul serii. FreeSync – Chiar daca nu este un monitor de gaming, BenQ EW328U se bucura de tehnologia FreeSync. Chiar daca pentru unii pare ca ceva in plus, ajuta enorm atunci cand placa video (adica majoritatea) nu reuseste sa mentina un framerate de 60 de cadre pe secunda in jocuri la rezolutia 4K. BenQ EW3280U este foarte usor de personalizat si conectat Cand vine vorba de crearea unei experiente de utilizare personalizate, BenQ EW3280U exceleaza printr-un meniu destul de stufos dar intuitiv si prin multitudinea de porturi prin care il poti conecta. Am folosit monitorul de 32″ pe post de TV pentru cateva zile si am legat la el atat PC-ul de gaming cat si un PlayStation 4. In cazul amandurora s-a descurcat numai bine si am putut sa ma joc pe PC, in timp ce din telecomanda comutam pe PS4 ca sa vad daca s-a descarcat Spider-Man (da, da, acu’ il joc si eu). Meniurile pot fi navigate foarte usor cu ajutorul telecomenzii incluse. Aceasta serveste atat pentru controlul meniului, cat include si scurtaturi cu ajutorul carora vei putea sa controlezi functiile HDRi si sistemul audio treVolo. Mi se pare o aditie foarte interesanta si BenQ face treaba asta de ceva timp. Daca pe monitoare de gaming din seria Zowie XL, telecomanda era un mic puck rotund pe care il conectam direct la un USB de pe monitor, in cazul de fata, vorbim de o telecomanda in toata regula. Este micuta si eleganta, insa este wireless si merge cu o baterie de ceas. Nu vad pe cineva care o va consuma curand, dar merita notat ca se schimba usor. Pe partea de conectivitate, BenQ EW3280U poate fi conectat in fel si chip la toate dispozitivele moderne. Pe spatele acestuia gasim doua porturi HDMI, un DisplayPort si chiar si un USB Type-C, astfel nu conteaza ce device folosesti, sigur vei putea sa conectezi monitorul la el. Pentru a-l testa, am bagat cateva jocuri si m-am bucurat de cateva episoade din Sezonul 5 al lui Better Call Saul de pe Netflix. In ambele cazuri, monitorul s-a potrivit numai bine. Din pacate, cel putin in cazul serialului, functia de HDR nu a fost cea mai fericita. Asta si din cauza faptului ca este emulata, adica nu avem un panou de 1000 de niti pentru un control full. Chiar si asa, nu am simtit nevoia sa ma joc prea mult la imagine, astfel preset-urile au fost numai bine facute pentru ce-mi trebuia mie. Monitor sau TV 4K? Ei bine, am vrut sa adresez putin si acest subiect; locuiesc intr-o garsoniera, astfel spatiul este destul de limitat. Ca daily-driver folosesc un TV mai vechi cu diagonala de 32″, insa nu am avut probleme cu vizionarea de filme si continut media pe el. Pentru mine, BenQ EW3280U a devenit TV inainte sa il scot din cutie deoarece pentru un birou de dimensiuni mici (1.2m) ar fi fost prea mare. De incaput pe birou, fara probleme, dar daca as fi stat la distanta mica cu un monstru asa mare in fata, pe langa disconfort ar fi intervenit si nevoie de a muta privirea pentru a-i putea acoperi toata suprafata. In cazul acesta, telecomanda si functiile acestui monitor parca cereau un decodor TV prin HDMI si o consola conectate pentru a-l transforma in centrul multimedia din micul meu spatiu. Sursa
  8. AMD pare să fi fost vizitat de opusul lui Moș Crăciun prin luna decembrie, fiindcă anunță că a avut loc un jaf la companie. Nu a fost vorba despre furtul de bunuri fizice, ci furt al unor proprietăți intelectuale, sustragerea unor informații despre cum AMD își construiește procesoarele grafice. Compania susține că hoțul necunoscut a publicat o parte din aceste date pe internet, fiind mai târziu retrase, și încă mai ține ascunse restul informațiilor furate. Ce exact ar vrea să facă cu ele nu este clar. Acesta inițial contactaseră AMD, posibil dorind un soi de răscumpărare. Alternativa ar fi fost să caute părți interesate în detaliile ce i-ar putea ajuta să facă propriile procesoare grafice, posibil în locuri unde nu există legislație serioasă pentru a preveni spionajul industrial. Nu de alta, dar dacă cineva chiar ar vrea să lanseze pe piață un produs bazat pe aceste informații, ar ajunge foarte, foarte rapid în faliment, pentru că nu este greu pentru arhitecții unui procesor grafic și avocații lor să își dea seama când sunt plagiați. AMD colaborează în acest moment cu autoritățile pentru soluționa problema. Nu au fost anunțate amânări, întârzieri sau alte probleme pentru produsele și proiectele la care lucrează compania din cauza acestui act de spionaj. Sursa
  9. Chiar şi cu pandemia COVID-19, scăderile semnificative în vânzări şi lipsa serviciilor Google, Huawei nu se lasă. Brandul său secundar, Honor, va lansa la numai câteva zile după Huawei P40 un nou smartphone de top: modelul Honor 30S. Acesta va fi dezvăluit oficial pe 30 martie, însă compania nu se poate abţine să nu ofere măcar câteva detalii despre acesta. Se pare că noul model Honor va fi echipat cu un nou chipset din gama de medie superioară, Kirin 820 5G, care s-ar putea să fie mai puternic decât alte alternative high-end. Compania a dezvăluit că acest model de chipset beneficiază de un modem foarte performant, fără să facă comparaţii directe cu modem-ul 5G folosit pe modelul Mate 30 Pro. Noul modem, integrat în chipset-ul Kirin 820 oferă suport pentru dual-SIM, permiţând două conexiuni simultane. De exemplu, poţi avea un apel VoLTE pe o cartelă şi transfer de date 5G pe cealaltă simultan, sau un apel VoLTE pe o cartelă şi un alt apel pe cealaltă. Se zvoneşte că acest chipset va veni echipat şi cu un GPU high-end, deşi nu a fost încă confirmat acest lucru. Zvonurile vorbesc despre integrarea unui model Mali-G77, acelaşi pe care îl regăsim şi în chipset-urile Exynos 990 de la Samsung. De altfel, acest GPU ar fi mai performant şi decât Mali-G76, cel integrat în Kirin 990 5G, cel mai puternic model de procesor de la Huawei. La nivelul puterii de procesare însă, noul chipset considerat „de medie” pare să se poată lupta de la egal la egal cu alte chipset-uri high-end precum Kirin 980, care a fost folosit de Huawei pe seriile Mate 30 şi P30, cât şi Snapdragon 855, integrat în toate flagship-urile cu Android de anul trecut. Un test GeekBench 4 publicat pe Weibo pune Kirin 820 5G peste aceste două modele sau la o performanţă foarte similară. Acesta obţine în testul single-core 3.490 puncte şi în cel multi-core 11.200 puncte, o performanţă aproape identică cu cea a chipset-ului de la Qualcomm. Kirin 980, în schimb, a scos un rezultat mai slab, cu 3.360 puncte single-core şi 10.200 multi-core. Va fi interesat de văzut preţul la care noul Honor 30S va fi lansat. Modelele precedente ale companiei veneau la preţuri între 500 şi 700 euro pentru specificaţii similare cu cele de la Huawei din seria P. Integrarea tehnologiei 5G ar putea sugera o creştere de preţ. Sursa
  10. Acum că toate evenimentele din următoarele săptămâni sau chiar luni au fost anulate, companiile încearcă să le mute cumva în online. Deja am văzut câteva lansări de smartphone-uri transmise live, fără public, iar evenimente precum WWDC al celor de la Apple vor avea loc exclusiv prin streaming video. Google, însă, după ce a anunţat că nu va mai ţine evenimentul I/O 2020 în format fizic şi că îl va muta online, a decis să nu mai ţină deloc prezentările sale anul acesta. Google I/O este cel mai important eveniment al anului pentru Google. Aici sunt anunţate noi versiuni ale sistemului de operare Android, sunt prezentate noi funcţii şi noi servicii, capabilităţi noi pentru Google Assistant şi multe altele. De altfel, aici sunt uneori lansate şi produse noi precum laptop-uri din gama Pixelbook, telefoane Pixel din gama mid-range, iar în trecut am primit chiar şi tablete la acest eveniment. I/O este şi o ocazie bună pentru dezvoltatorii software şi hardware să intre în contact cu reprezentanţii Google, să înveţe lucruri noi în cadrul unor seminarii şi să realizeze parteneriate cu alte companii care participă. Faptul că Google I/O nu va mai avea loc în 2020 nu înseamnă că Google nu va mai lansa nimic anul acesta. Apple deja a lansat două produse noi fără niciun eveniment, preferând să le anunţe prin metoda clasică şi mult mai economică: un comunicat de presă şi listarea pe site pentru pre-comandă. Probabil că aşa se va întâmpla şi cu modelul de smartphone Pixel 4a, care era aşteptat la I/O 2020, dar şi cu Android 11 în varianta de beta public. Alături de Google şi Apple, Microsoft, Facebook şi multe alte companii au recurs la anularea unor evenimente sau mutarea lor în online în ultimele câteva săptămâni. Probabil că această strategie va continua cel puţin până la vară, dacă nu pe tot parcursul anului 2020, în încercarea de a evita adunările de persoane pentru a limita transmiterea virusului COVID-19. Sursa
  11. Nu te putem ajuta aici, e secţiunea pentru Gadgeturi, nu pentru PC. Postează aici topicul, https://forum.b-zone.ro/forum/248-software-problems-discussions/ Topic închis.
  12. SUV, îmi plac mașinile cu spațiu mai mult decât suficient.
  13. Șoferii pot circula cu permisul expirat administrativ sau cu autorizația de circulație expirată, documentele care ies din termenul de valabilitate în perioada Stării de Urgență, pot fi schimbate în termen de 90 de zile de la încetarea Stării de Urgență, se precizează în articolul 12 din Ordonanța Militară nr. 3 emisă ieri. Este vorba despre documente emise de o Autoritate Publică, așadar prevederea nu se aplică pentru asigurarea auto obligatorie RCA. În ceea ce privește Inspecția Tehnică Periodică, document emis de Registrul Auto Român, încă se așteaptă o clarificare fiind vorba și de chestiuni care țin de siguranță rutieră (circulația cu ITP-ul expirat poate fi periculoasă mai ales pentru mașinile vechi, cu rulaj ridicat, unde ITP-ul se face la 12 luni). Astfel, în baza dispozițiilor articolului 14 al Decretului nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, toate documentele eliberate de autoritățile publice își mențin valabilitatea pe perioada stării de urgență. În consecință, inclusiv atestatele și certificatele de pregătire profesională a căror valabilitate expiră acum se vor considera ca fiind valabile, dar numai pe perioada stării de urgență, și numai pe teritoriul României. 'Șoferii care continuă să execute curse externe, având atestatul expirat, sau a cărui valabilitate urmează să expire în perioada situației de urgență. trebuie să fie conștienți însă de faptul că există posibilitatea ca în țările de destinație, precum și în cele tranzitate, să întâmpine dificultăți mai mult sau mai puțin discutabile, a afirmat Sandor Gabor', președintele Institutului de Formare Profesională în Transporturi Rutiere. Sursa
  14. Anul trecut, Microsoft a facut o multime de anunturi referitoare la Project xCloud. Noua platforma de game streaming se tot dezvolta, urmand sa fie lansata la finalul lui 2020. Serviciul a fost deja testat pe Android si iOS. Acum insa, se pare ca si utilizatorii de Windows 10 vor putea incerca xCloud. Pe PC, aplicatia de streaming de la Xbox va suporta transmisii locale de pe un Xbox One (lucru deja disponibil prin aplicatia companion) cat si streaming de pe serverele Project xCloud. Conform celor de la The Verge, aceasta versiune de PC a lui xCloud este deja in teste la sediile Microsoft. Momentan, rezolutia este limitata la 720p, dar urmeaza sa creasca. Asta se va intampla odata cu inceperea testelor pe PC a platformei, cand rezolutia va urca la 1080p. La fel ca si in cazul streaming-ului pe mobil, vei avea nevoie de un controller pentru Project xCloud pe PC. Din pacate, nu vei putea juca Halo cu mouse si tastatura, inca. Se pare ca versiunea de PC a platformei de streaming va fi disponibila pentru testare pe PC in viitorul apropiat, iar aplicatia va fi asemanatoare cu cea de pe mobile. Au aparut si cateva schimbari hardware la noul Project xCloud. Daca la inceput, un server avea patru SKU-uri de Xbox One S pe o singura tava, acum capacitatea a crescut la opt. Microsoft va face eventual si tranzitia de la Xbox One S la Xbox Series X in viitor, dar pentru perioada de testare cred ca este destul. Project xCloud pare sa fie cea mai bine inchegata platforma de acest fel de pana acum. Vorbind de Microsoft, pot spune ca am incredere ca acest serviciu va functiona bine. Daca tinem cont si de faptul ca viitorul gaming-ului se indreapta fix inspre aceasta directie, cred ca nu ar suna nebunesc sa zic ca asa arata ceea ce toti numim next-gen. Noile console vor fi, intr-adevar, interesante dar nu cred ca vor aduce schimbarea reala pe care o asteapta oamenii, ci doar vor introduce caracteristici de pe PC pe console pentru a le face mai puternice. Sursa
  15. Actele normative adoptate în perioada stării de urgență (Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, alte proiecte de reglementări legislative) fac referire la Certificatele de situație de urgență ce urmează a fi emise la cerere de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri anumitor agenți economici a căror activitate este total sau parțial afectată de către măsurile adoptate de către autoritățile publice, în timp ce în conform legislației relevante, Camera de Comerț și Industrie a României și Camerele Județene pot emite Avize de forță majoră. Deși sunt emise pentru motive și în circumstanțe ce pot fi asemănătoare în practică, cele două categorii de documente nu trebuie confundate, fiecare dintre ele având un regim juridic distinct în privința emiterii lor, a beneficiarilor acestora, precum și a efectelor juridice pe care le produc. Potrivit Codului Civil, forța majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, astfel că pentru a putea proba intervenirea acestei cauze exoneratoare de răspundere contractuală, debitorul obligației va trebui să dovedească îndeplinirea cumulativă a celor patru condiții. Forța majoră poate fi invocată și în cazul în care contractul încheiat nu are o clauză specială în acest sens, iar dacă ea fost inclusă, esențial este modul de redactare, de exemplu, în contextul actual pentru a determina dacă o epidemie/ pandemie ar putea fi forță majoră. Același fenomen poate fi sau nu forță majoră pentru operatori economici aflați în situații diferite, o analiză de la caz la caz fiind indispensabilă. O atenție deosebită trebuie acordată procedurii din contract pentru notificarea cazului de forță majoră, cu un accent deosebit pe termenul de notificare, a cărui încălcare poate avea diferite implicații din perspectiva prevalării de efectele clauzei (e.g. decădere, întindere diferită a exonerării de executare a obligațiilor ori de răspundere etc.). În cazul contractelor cu executare succesivă (de ex. contracte de închiriere), trebuie analizat cu atenție dacă forța majoră poate fi invocată în situațiile în care nu pot fi derulate relațiile contractuale, în funcție de circumstanțele care le determină. Avizul de existență a unui caz de forță majoră se obține de la Camera de Comerț și Industrie a României (”CCIR”) și, respectiv, de la Camerele Județene, în urma achitării unei taxe de 500 euro + TVA și a depunerii, printre altele, și a următoarelor documente justificative: – o copie a contractului afectat de forţa majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră; – atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât CCIR), privind existenţa şi efectele evenimentului, localizarea, momentul începerii şi încetării sale; – notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale; – înscrisuri din care să reiasă legătura de cauzalitate dintre evenimentul de forţă majoră invocat şi imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor părţii care îl invocă. CCIR și Camerele județene nu au competența de a declara un eveniment ca fiind de forță majoră, ci doar aceea de a constata, în anumite condiții și pentru un cadru contractual bine-determinat, existența unei situații de forță majoră. Potrivit Decretului nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va elibera, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19 certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative. Deși pe agenda ședinței Guvernului României din data de 18.03.2020 a fost inclus și Proiectul de Hotărâre privind acordarea de certificate de situație de urgență de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2, până la acest moment actul normativ nu a fost adoptat. Potrivit acestui proiect: – CSU se va putea obține prin intermediul platformei http://prevenire.gov.ro/; – CSU poate fi solicitat de operatorii economici care își desfășoară activitatea în cel puțin unul dintre următoarele sectoare: transport, turism, HoReCa, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat și activități adiacente, industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei, servicii destinate populației; – Solicitantul va completa o cerere în care va preciza, printre altele, motivul solicitării CSU și justificarea nevoii acestuia, urmând a depune și un set de documente justificative (majoritatea de natură contabilă, aferente lunii în care s-a observat o scădere a încasărilor cu un procent de minim 40% față de perioada similară a anului precedent solicitării, existând posibilitatea obținerii CSU și în cazul în care această condiție nu este îndeplinită, însă solicitantul este în dificultate prin prisma apariției situației de urgență și justifică acest aspect prin depunerea unor documente justificative suplimentare); – CSU se emite doar pe perioada instituirii stării de urgență decretată de Președintele României și este valabil pe toată perioada anului acordării. Art. X din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.29/2020 reglementează regimul juridic al situației de forță majoră în care se pot afla întreprinderile mici și mijlocii (în înțelesul Legii nr.364/2004) care și-au întrerupt total sau parțial activitatea în urma măsurile adoptate de autoritățile publice conform legii și care dețin un certificat de situație de urgență emis de autoritățile competente. Sunt astfel reglementate efectele juridice pe care forța majoră le produce în privința relațiilor contractuale în care asemenea întreprinderi sunt angrenate (i.e. amânarea la plată a chiriei și a contravalorii serviciilor de utilități pe perioada stării de urgență, imposibilitatea pentru co-contractanții lor de a invoca forța majoră înainte de încercarea de renegociere a contractelor pentru adaptarea clauzelor în condițiile excepționale generate de starea de urgență, precum și neaplicarea de penalități în contractele încheiate cu autoritățile publice), dar și regimul probator al forței majore în privința relațiilor contractuale în care sunt implicate întreprinderile mici și mijlocii. De exemplu, prin art.1 și 2 din Ordonanța militară nr.2/2020 a Ministrului Afacerilor Interne se dispune suspendarea temporară a activităților în cabinetele stomatologice de urgență, cu excepția intervențiilor de urgență și, respectiv, a celor de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale (în înțelesul pct.5 din Anexa la Legea nr.296/2004 privind Codul consumului) în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici, cu excepția vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice și a serviciilor de curățătorie. Potrivit Proiectului de Hotărâre de Guvern, prin intermediul Certificatului de Situații de Urgență, operatorii economici pot beneficia și de facilități de natură fiscală, oferite de către instituțiile administrației publice centrale sau locale. Față de versiunea finală a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.29/2020, care spre deosebire de cea inițială, nu mai condiționează aplicarea diferitelor măsuri fiscale conținute (a se vedea aici) de existența Certificatului de situații de urgență, este posibil ca alte facilități fiscale să nu mai fie acordate. Cele două documente nu trebuie confundate, fiind emise de autorități/organisme diferite, în condiții diferite și având sferă de aplicare și efecte juridice diferite. Rațiunea Avizului de existență a cazului de forță majoră este pentru a facilita sarcina probei între profesioniști (comercianți), forța majoră urmând a produce efectele juridice prevăzute de Codul civil. De cealaltă parte, obținerea Certificatului de Situații de Urgență privește întreprinderile mici și mijlocii, făcând incidente efecte juridice descrise mai sus în raporturile contractuale cu co-contractanții acestora (e.g. amânarea la plată a chiriei, a contravalorii serviciilor de utilități, limitarea efectelor juridice ale forței majore invocate de aceștia din urmă și inaplicabilitatea de penalități de către autoritățile publice) și, în plus, dacă se vor mai acorda prin alte acte normative viitoare, este posibil să atragă eligibilitatea deținătorului pentru diverse facilități fiscale. Atât Certificatele de situații de urgență emis de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, cât și Avizele de existență a unui caz de forță majoră emis de CCIR sau camerele județene vor constitui o probă puternică privind cazul de forță majoră, fără să instituie însă o prezumție absolută în acest sens. În caz de dispută, instanțele de judecată vor avea ultimul cuvânt în aprecierea producerii efectelor juridice prevăzute de OUG nr.29/2020 în privința întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv, a unei situații de forță majoră, pe baza unei analize de la caz la caz. Sursa
  16. Devenit tot mai voluminos pe măsură ce producătorii smartphone adaugă camere foto sofisticate, cu 3-4 lentile şi senzori auxiliari, ornamentul folosit pentru delimitarea grupului optic pe spatele telefonului va avea şi o utilitate practică pe telefoanele Huawei. Descrisă într-un brevet recent acordat producătorului chinez, inovaţia constă în folosirea unui ornament pentru cameră foto uşor diferenţiat şi urmărit cu degetul în timp ce manevrăm telefonul mobil, forma ideală părând să fie una circulară. Mai mult decât un simplu inel metalic, acesta devine interfaţă touch multifuncţională, complet cu efecte vizuale la atingere. Iluminarea mai poate fi folosită şi ca mijloc de alertare pentru mesajele primite pe telefon. Noul inel interactiv va putea interpreta apăsări (click-uri), atingeri şi comenzi prin alunecare. Spre exemplu, utilizatorii vor putea ajusta volumul sonor, funcţia zoom în timpul folosirii aplicaţiei de captură, derula paginile web, răspunde la apeluri şi activa diverse funcţii ale telefonului fără să atingă efectiv ecranul principal. Brevetul trimis autorităţilor locale din China la jumătatea anului trecut a fost validat în data de 20 martie 2020. Apărând deja în arhiva Global Design Database a biroului WIPO (World Intellectual Property Office). Acesta include nu mai puţin de 15 schiţe redând diverse scenarii de utilizare ale noii suprafeţe de control. Huawei vrea ca utilizatorii să folosească noul inel touch cu degetul arătător, uşurând folosirea telefonului cu o singură mână, în special la folosirea camerei foto. Pe de altă parte, noul inel touch ar putea fi mai predispus la zgârieturi în timpul folosirii de zi cu zi a telefonului. În plus, un astfel de telefon va avea nevoie de huse speciale care să permită folosirea inelului tactil prezent la partea din spate, lăsând lentilele camerei foto şi mai expuse la zgârieturi. Sursa
  17. Dacă ai putea lăsa codul sursă, unii sunt pe telefon și nu îl pot decompila.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.