Madalin

UNBR a dat publicității astăzi, 24 aprilie 2020, un extras din minuta Comisiei Permanente din 23 aprilie 2020. Textul integral: „Prelungirea stării de urgență cu încă o lună sugerează că anumite reguli restrictive vor continua și ulterior. Prin urmare, în cadrul Comisiei Permanente s-a decis analizarea posibilității amânării Congresului Avocaților din luna iunie pentru o dată ulterioară. Această dată va fi propusă cu luarea în considerare a restricțiilor privind adunările publice care depășesc un anumit număr de persoane. De asemenea, s-a pus în discuție ca filialele Casei de Asigurări a Avocaților, împreună cu barourile, să adopte programe de sprijinire a avocaților pentru atenuarea dificultăților economice care vor continua să fie resimțite și după ce starea de urgență va lua sfârșit. În procesul de aprobare se vor avea în vedere criterii uniforme care să aibă la bază echilibrul bugetar, nevoia reală de sprijin, echitatea si evitarea discrepanțelor dintre filiale în procesul de acordare a unor astfel de ajutoare. Ca măsură de perspectivă, cu scopul de a susține dezvoltarea formelor de exercitare a profesiei, Comisia Permanentă a mandatat Președintele UNBR să facă demersuri pentru constituirea unui instrument financiar de tip IFN (instrument financiar nebancar). Măsura înființării și Regulamentul de funcționare al acestuia vor fi propuse în cadrul Congresului Avocaților. În legătură cu recenta OUG 53/2020, s-a stabilit ca în Ordinul de aprobare a procedurii de implementare a ordonanței să fie menționat că barourile se vor implica în acest demers. Vor elibera adeverințe privind calitatea de avocat a celor interesați să depună cereri de sprijin la agențiile teritoriale pentru plăti şi inspecție socială. Următoarea ședință a Comisiei Permanente a fost convocată pentru joi, 30 aprilie 2020. La dezbaterile prin videoconferință vor participa și membrii Consiliului de administrație al CAA.„ Sursa

Ordonanța 32/2020 completează reglementările OUG 30/2020 privind indemnizația de șomaj tehnic și permite angajatorilor să acorde angajaților lor diferența de la 75% din salariul mediu brut pe economie până la minimum 75% din salariul de încadrare, dacă bugetul acestora o permite. Pot suplimenta însă angajatorii indemnizația primită din bugetul asigurărilor pentru șomaj cu mai mult de 75% din salariul de încadrare? De exemplu, cu până la 100% sau mai mult de 100%? În practică, sunt mulți angajatori care utilizează un sistem de salarizare format din salariul de bază și alte componente salariale cum ar fi sporurile, indemnizațiile sau alte adaosuri. În acest context, și-au pus întrebarea dacă, pe durata șomajului tehnic, ar putea acorda sume suplimentare care împreună cu indemnizația de șomaj tehnic ar putea să atingă sau chiar să depășească cuantumul salariului de încadrare. Am adresat această întrebare telefonic Agențiilor Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) din România și rezultatele obținute le-am sintetizat în cele de mai jos. Dintr-un total de 42 de AJOFM-uri pe care le-am contactat, majoritatea (81%) au răspuns că angajatorul poate suplimenta indemnizația primită din bugetul asigurărilor pentru șomaj (fără a specifica un cuantum maxim), argumentând că autoritățile decontează maximum 75% din salariul mediu brut, iar angajatorul, în funcție de posibilitatea lui financiară, poate suplimenta această sumă în conformitate cu prevederile Art. XI, alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului 30/2020. Șase dintre acestea au menționat însă, în mod clar, că angajatorul poate suplimenta indemnizația primită din bugetul asigurărilor pentru șomaj cu până la 100% din salariul de încadrare (de bază), iar o agenție județeană a răspuns că angajatorul poate suplimenta indemnizația fără a avea o limită, dacă dispune de buget, deci chiar și cu mai mult de 100% din salariul de bază. Am avut, însă, și cazuri în care nu am primit răspuns. Spre exemplu, autoritățile dintr-un județ nu au știut să răspundă dacă indemnizația de șomaj poate fi suplimentată de angajator, iar cele din alte două județe au răspuns că angajatorul nu poate suplimenta indemnizația de șomaj. De asemenea, având în vedere discuțiile din spațiul public și nelămuririle multor angajatori, am adresat AJOFM-urilor și întrebarea dacă, pe durata suspendării contractului individual de muncă (CIM) în perioada șomajului tehnic, angajatorul poate să acorde în continuare beneficii de natură socială? Patru agenții județene au răspuns pozitiv la această întrebare, susținând faptul că, pe durata suspendării CIM în perioada șomajului tehnic, angajatorul poate acorda, în continuare, beneficii de natură socială, cum ar fi tichete cadou sau prime de sărbători. Un număr de 16 agenții județene ne-au comunicat însă că este la latitudinea angajatorului, dacă alege sau nu să le acorde. În ceea ce privește temeiul în baza căruia angajatorii pot acorda beneficii de natură socială, una dintre autoritățile contactate a menționat că aceste beneficii pot fi acordate doar dacă sunt specificate în contractul de muncă (individual sau colectiv). De asemenea, o altă agenție județeană a subliniat că, în privința tichetelor de masă, acestea pot fi acordate doar pentru timpul efectiv lucrat, ele nefiind datorate în perioada șomajului tehnic. La aceeași întrebare au răspuns negativ nouă AJOFM-uri. Dintre acestea, autoritățile dintr-un județ au declarat că nu sunt de acord cu acordarea acestor categorii de beneficii pentru angajați, atât timp cât contractul individual de muncă este suspendat. De asemenea, trei agenții județene au argumentat că în Ordonanța de urgență a Guvernului 32/2020 nu este menționată această posibilitate. În urma acestor interpelări am putut constata că, deși practica autorităților este diferită, majoritatea AJOFM-urilor sunt de părere că angajatorii pot suplimenta indemnizația de șomaj tehnic peste plafonul suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în funcție de bugetul propriu și de cât este fiecare dispus să acorde. În ceea ce privește beneficiile de natură socială, acordarea acestora rămâne în principal la latitudinea angajatorilor, ele urmând a fi acordate cu respectarea prevederilor contractelor individuale și colective de muncă. Cu toate acestea, se impune o aliniere a Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă cu privire la modalitatea de punere în aplicare a prevederilor privind șomajul tehnic, reglementate prin OUG 30/2020, cu modificările aduse prin OUG 32/2020, întrucât este mai mult decât evident că agenții economici se preocupă și de perioada de după COVID-19 și de potențialele consecințe ale neaplicării corecte a acestei facilități. Sursa

Vineri, 24 aprilie 2020, Serviciul Român de Informații a avertizat că în contextul asociat pandemiei de SARS-CoV-2 a fost identificată o campanie de distribuire de malware care vizează furtul de credenţiale bancare de pe terminalele mobile ale utilizatorilor, potrivit unui comunicat. Din punct de vedere tehnic, acțiunea ilicită are la bază distribuirea unui mesaj tip text care conţine o versiune nouă a troianului Cerberus Android Banker. Mesajul este redactat în limba română și invită utilizatorii să acceseze un link pentru descărcarea de informaţii privind SARS-CoV-2. Sintagma utilizată în conţinutul mesajului este „Detalii secrete! (COVID-19)”. Link-ul iniţiază descărcarea unui fișier denumit File.apkcare infectează cu respectivul troian dispozitivele mobile cu sisteme de operare Android, versiunile cuprinse între 4.0 și 10. Funcţionalităţile Cerberus Android Banker împiedică atât detectarea acestuia de către serviciul Play Protect specific Android, cât şi dezinstalarea ulterioară a aplicaţiei de către utilizator. Principalul pericol este acela că troianul oferă acces ilicit la date din aplicațiile bancare. De asemenea, Cerberus Android Banker poate extrage date despre aplicațiile de mesagerie și poștă electronică instalate pe dispozitivul vizat (spre exemplu, Telegram, WhatsApp sau Gmail), precum și jurnalizarea apăsărilor de taste și exfiltrarea datelor astfel obţinute. Acesta permite de asemenea colectarea și redirecționarea SMS-urilor și a poștei electronice, efectuarea sau redirecționarea de apeluri, colectarea listei de contacte și a istoricului apelurilor, precum și monitorizarea locației dispozitivului. SRI recomandă verificarea conturilor bancare pentru a depista eventualele accesări neautorizate. În cazul în care aveți suspiciuni de infectare a dispozitivului mobil, sunt indicate următoarele măsuri: resetarea dispozitivului prin revenire la setările din fabrică şi schimbarea credenţialelor pentru autentificarea în dispozitiv şi în aplicaţii. Preventiv, pentru a asigura securitatea dispozitivelor mobile, este recomandată evitarea accesării link-urilor sau a atașamentelor provenite din surse necunoscute. Sursa

Pe masura ce pandemia de COVID-19 continua sa afecteze milioane de oameni din intreaga lume, cei de la AMD si-au unit fortele cu Penguin Computing. Scopul acestui parteneriat este de a imbunatati supercomputerul Corona din cadrul LNLL (Lawrence Livermore National Laboratory) din Statele Unite. In conformitate cu acordul dintre companii, AMD va furniza acceleratoarele Radeon Instinct MI50 pentru sistemul Corona, care trebuie sa ii permita sa depaseasca 4.5petaFLOPS de putere de calcul maxima. Sistemul va fi utilizat de COVID-19 HPC Consortium, un parteneriat public-privat la nivel national, care ofera timp si resurse de calcul gratuite oamenilor de stiinta din SUA, angajati in lupta impotriva virusului. De asemenea, Corona va mai fi folosit si de cercetatorii LLNL care lucreaza la descoperirea potentialilor anticorpi si a compusilor antivirali pentru SARS-CoV-2, virusul care provoaca COVID-19. Sistemul este sustinut de procesoarele AMD EPYC, care lucreaza cot la cot cu AMD Radeon Instinct Accelerator si foloseste platforma Tundra Extreme Scale de la Penguin Computing. Acceleratorul de server AMD Instinct MI50 este optimizat pentru deep learning la scara larga. Acceleratoarele AMD livreaza pana la 26.5 teraFLOPS de half-precision nativ, sau pana la 13.3 teraFLOPS de performanta single-precision de varf, combinate cu 32GB de memorie cu latime de banda mare. Corona va fi unul dintre cele mai capabile dintre cele sapte supercomputere LLNL puse la dispozitia cercetatorilor prin intermediul consortiului COVID-19 HPC, care implica un numar mare de institutii membre din guvern, industrie si universitati si este condus de Oficiul pentru Stiinta si Politica Tehnologica al Casei Albe, Departamentul de Energie al SUA si IBM. Consortiul isi propune sa accelereze dezvoltarea metodelor de detectare si a tratamentelor pentru COVID-19. AMD s-a alaturat oficial consortiului pe data de 6 Aprilie 2020. Inginerii software ai companiei vor oferi asistenta in portarea anumitor aplicatii critice pentru efortul COVID-19 catre Corona si optimizarea performantelor GPU-urilor pentru aplicatiile relevante. Sursa

Se aude de ceva timp ca Gigabyte urmeaza sa lanseze o noua distributie de placi video, dar abia acum avem confirmarea. Compania a prezentat GeForce GTX 1650 D6 Eagle OC 4G; prima placa video din aceasta serie. Seria Eagle nu doar ca ofera un look nou, dar vine si cu un raport pret/calitate destul de bun in comparatie cu alte modele din aceasta categorie de pret. Suprafata placii GeForce GTX 1650 D6 Eagle OC 4G este fabricata dintr-un plastic solid cu suprafata matuita, iar pe centrul placii se regaseste logo-ul seriei. Pe langa aspect, aceasta distributie de GTX 1650 foloseste memorie GDDR6 si este una dintre cele mai bune variante ale acestei placi. GeForce GTX 1650 D6 Eagle OC 4G foloseste doua ventilatoare de 90mm cu pale speciale si tehnologia „Alternative Spinning„. Gigabyte roteste ventilataorele adiacente in directii diferite, astfel airflow-ul ambelor ventilatoare ramane acelasi, reducand din turbulentele create si generand o presiune statica mai mare. In plus, seria Eagle foloseste componente Ultra-Durable pentru a oferi o solutie cu o durata de viata lunga. Este bine sa vedem ca si segmentul componentelor ieftine primeste atentie si ca avem solutii bune chiar si la bugete mai mici. Mi se pare o evolutie mare de la ce placi ieftine erau disponibile acum cativa ani si cata performanta primim acum, contra unor sume nu foarte mari. Sursa

Ca utilizator de Vivaldi, țin să vă aduc la cunoștință că a fost lansată varianta 3.0 a obscurului browser web. Această variantă aduce câteva îmbunătățiri și funcții noi, precum un ad-blocker integrat. Acesta vă permite să blocați în mod nativ reclamele, folosind un sistem integrat pe care îl puteți activa pe unde doriți, când doriți. Sistemul de blocare al reclamelor vine și cu o funcție de blocare a script-urilor de urmărire, ce este împrumutat de la DuckDuckGo. Așa că în sfârșit puteți să vă folosiți de Vivaldi fără extensii menite să blocheze reclamele. Funcțiile noi sunt valabile până și pentru varianta de Android a browser-ului. Știu, nu este tocmai o revelație, Opera având asta de când hău. Totuși, Vivaldi are ceva ce Opera nu are. Speranță. Speranță că va ajunge într-un viitor îndepărtat la același nivel de funcționalitate ca legendarul Opera 12. Mai țineți minte Opera 12? Era genial. Vivaldi e făcut parțial de aceeași oameni care lucrau pe vremuri la Opera, în cazul în care vă întrebați de ce tot inserez comparații între cele două, dar nu pomenesc de Chrome sau Firefox. Dacă sunteți curioși despre ce are de oferit, Vivaldi este gratuit, îl găsiți aici. Și spre deosebire de variantele sale mai vechi, acum chiar funcționează cum trebuie. Sursa

Nvidia a lansat săptămâna trecută ceva neașteptat, RTX Voice. O aplicație ce folosește placa video pentru procesarea sunetului în așa fel încât să fie scos orice soi de zgomot de fundal în timpul unui dialog sau monolog. Dacă vă întrebați de când se ocupă o placă video de procesare audio, răspunsul ar fi de când a băgat AMD True Audio în Radeon prin 2013. RTX voice se remarca prin faptul că funcționa foarte bine, având un impact minim asupra calității vocii. Dar apoi lumea s-a întrebat ceva foarte important. Chiar are nevoie de un RTX să funcționeze? Răspunsul pare a fi „Nu prea”. Cei curioși să afle ce se întâmplă dacă ar încerca să instaleze varianta beta a RTX Voice pe o placă video GTX au fost inițial întâmpinați de mesajul că nu pot. Dar cu editarea fișierelor temporare generate de instalator, programul era funcțional din senin pe plăcile GTX. Nu pe toate, predominant pe cele din seria 1000 și pe cele două și jumătate din seria 1600. Modelele din seria 700 și 900 pot da rezultate variabile. Folosirea aplicației va avea un mic impact asupra performanței plăcilor atunci când jucați, mai mult decât în cazul celor din seria RTX, dar nu ar trebui să fie prea drastic. Așa că spor la experimentare. Poate Nvidia va activa ca standardul suportul pentru restul plăcilor pe măsură ce progresează acest beta test. Sursa

LG Velvet este unul dintre cele mai interesante smartphone-uri dezvoltate de producătorul sud-coreean în ultimii ani. Deși pune în prim plan designul (LG crede că toate smartphone-urile actuale arată la fel), terminalul, care înlocuiește seria G, oferă caracteristici tehnice ce îl poziționează în categoria high-end. Caracteristicile tehnice ale smartphone-ului și prețul au apărut în Coreea de Sud. LG Velvet va avea, cum știm deja, chipset 5G Snapdragon 765, 8 GB memorie RAM, capacitate de stocare internă de 128 GB și slot pentru carduri microSD. Telefonul include, pe spate, un sistem de trei camere: una cu senzor de 48 MP și stabilizare optică (model Samsung ISOCELL Bright GM2), una cu senzor ultrawide de 8 MP și un senzor de adâncime de 5 MP. Camera pentru selfie este una de 16 MP. Senzorul de amprentă este încorporat în display-ul AMOLED, a cărui dimensiune exactă nu o știm încă. Smartphone-ul este rezistent la apă și praf (IP68), are rating MIL-STD (United States Military Standard) și dimensiunile 167,1 x 74 x 7,85 mm. LG Velvet cântărește 180 de grame și are un acumulator de 4.300 mAh, care beneficiază de tehnologie de încărcare wireless și încărcare rapidă prin cablu. Pe partea audio, Velvet include două difuzoare stereo și jack audio universal de 3,5 mm. Velvet va fi disponibil în variantele Aurora White, Aurora Green, Aurora Gray și Illusion Sunset la prețul de aproximativ 700 de euro în Europa. LG va prezenta oficial dispozitivul pe 7 mai, urmând să ajungă în magazine la jumătatea aceleiași luni. Sursa

Topic închis.

Nu mai spama că iei warn.

Nick: Madalin Rank: 4 Nick testat: .PapySILENT Rezultat proba teoretică (?/3; Admis / Respins): 1,5/3 Rezultat proba practică (?/5; Admis/ Respins): 5-4 Rezultat final (Admis / Respins): Admis Alte precizări: Welcome.

» Nick: Madalin » Rank: 4 » Nick-ul reclamatului: Jack » Rpg bar-ul reclamatului: » Level-ul reclamatului: 51 » Descriere: Jigniri usoare. » Dovezi: https://imgur.com/a/xOht2Wh

iPhone SE ajunge în magazine la sfârșitul acestei săptămâni în câteva dintre țările prioritare pentru Apple și săptămâna viitoare în România. Acesta pare a fi o „afacere” foarte bună pentru cei care sunt în căutarea unui telefon mic, puternic și cu suport software bun la un preț accesibil, însă se pare că Apple l-a lăudat puțin mai mult decât trebuia. Chiar dacă iPhone SE este echipat cu același procesor precum iPhone 11 și modelele Pro, acesta nu este la fel de performant. Conform primelor teste realizate cu aplicația AnTuTu, iPhone SE, echipat cu Apple A13 Bionic și 3 GB memorie RAM, în versiunea de top, cu 256 GB stocare, nu reușește să depășească scorul de 500.000 de puncte. În mod normal, un iPhone 11 sau 11 Pro atinge un scor între 515.000 și 540.000 de puncte., însă acele modele includ mai multă memorie RAM și probabil stocare mai rapidă. Chiar și așa, rezultatul modelului SE demonstrează probabil altceva: dimensiunile scăzute nu permit o răcire la fel de bună. iPhone SE vine cu un corp „moștenit” de la iPhone 8, cu ramă de aluminiu pe laterale și panouri de sticlă pe ambele părți. Întrucât performanța variantelor iPhone 11 diferă în funcție de dimensiuni și materiale, este posibil ca în cazul SE să vedem o performanță scăzută în majoritatea cazurilor de utilizare, datorat de o suprafață mai mică de disipare a căldurii. iPhone 11 cu corp din aluminiu și sticlă dar cu dimensiuni mai mari atinge 517.400 puncte, modelul iPhone 11 Pro cu dimensiuni mai mici, dar cu ramă din oțel atinge 512.010 puncte, iar modelul iPhone 11 Pro Max, cu dimensiuni foarte mari (ecran 6,5”) și construcție din oțel atinge 537.154 puncte. Astfel, cumva prețul telefonului sugerează și nivelul de performanță asigurat de procesorul A13 Bionic. Din fericire, un telefon care atinge 500.000 de puncte în testul AnTuTu este în continuare un dispozitiv foarte puternic, care va rămâne relevant mulți ani de acum înainte, mai ales cu suport software constant din partea Apple. De altfel, având în vedere rezoluția scăzută a ecranului, probabil că în anumite jocuri iPhone SE ar putea fi chiar mai rapid decât alte modele din familia iPhone 11, întrucât va fi necesară mai puțină putere de procesare pe partea de GPU. Există și teoria care spune că Apple ar fi limitat performanța pentru modelul iPhone SE pentru a păstra performanța la un nivel bun, dar pentru a economisi energie, din cauza acumulatorului de dimensiuni mici (1800 mAh). Totuși, testul realizat de AnTuTu menționează frecvența procesorului A13 Bionic de pe modelul testat: 2 nuclee „Lightning” de putere mare la 2,66 GHz și 4 nulcee eficiente „Thunder” la 1,73 GHz . Aceste valori sunt în ton cu cele oficiale pentru modelele iPhone 11: 2 x 2,65 + 4 x 1,8 GHz. Diferența de frecvențe ar putea fi marja de eroare în funcție de software-ul folosit pentru măsurătoare. Sursa

Nu chiar atât de extrem precum modelul Power Max P18K Pop, noul Blackview BV9100 ia forma unui rugged-phone perfect utilizabil, înzestrat cu un acumulator de 13000 mAh. Cu de patru ori capacitatea bateriei disponibilă pe telefoanele din seria iPhone 11, BV9100 cu siguranță este un performer veritabil pe partea de autonomie. Iar dacă folosirea pentru cât mai mult timp în absența adaptorului AC nu este prioritară, smartphone-ul poate funcționa ca un Powerbank veritabil, încărcând alte gadgeturi cum ar fi căștile wireless, sau lanterna pentru camping. Blackview BV9100 vine într-o carcasă de tip rugged, bine protejată de praf, lovire accidentală și umezeală, producătorul reușind astfel să justifice într-un mod plauzibil grosimea de aproape 2 cm. Orientat în primul rând către anduranță și utilizarea în condiții potrivnice dispozitivelor smartphone obișnuite, noul telefon Blackview oferă doar strictul necesar în termeni de performanță brută, configurația bazată pe chipsetul MediaTek Helio P35 ajutat cu 4GB fiind una de nivel entry-level. În prețul de 199 dolari mai intră și camere foto de 16MP (față și spate), 64GB stocare internă și o versiune de Android 9.0 fără prea multe modificări. Lista este completată cu un ecran FHD+ de 6.3 inch bazat pe tehnologie iPS, slot microSD, radio FM, NFC, senzor de amprentă, ieșire pentru căști, dual-SIM, Wi-FI AC dual-band. Piesa de rezistență, acumulatorul de 13000 mAh ar trebui să permită cel puțin o săptămână de utilizare normală, iar atunci când trebuie reîncărcat, adaptorul AC cu putere de 30W (5V/6A) promite un timp de așteptare mai mic de trei ore pentru o încărcare completă. Având în vedere caracteristicile acumulatorului, greutatea de 408 grame a lui Blackview BV9100 este perfect justificată. Sursa

Chinezii nu fac (doar) copii ieftine după forme premium, ci vin și cu produse cu identitate proprie, un exemplu bun fiind aici Hongqi H9. Cel mai recent exemplu de limuzină premium din China nu este doar inspirat după modele consacrate precum Rolls-Royce, Cadillac sau Mercedes-Benz, dar îmbină elementele estetice ale acestora din urmă pentru a crea un limbaj de design propriu. Unul cel puțin interesant. FAW Hongqi H9 este o limuzină de 5,2 metri lungime — dintre care trei metri sunt ampatamentul! — care se prezintă ca alternativă la Mercedes-Benz Clasa E, Audi A6 și BMW Seria 5; mai precis, la versiunile cu ampatament lung ale acestora. Pachetul oferit de Hongqi este, firește, foarte generos. La exterior vine cu jante de 20 de inci, un bombardament de inserții cromate, mânere retractabile și o grilă mare și impunătoare — iluminată cu LED — și faruri Matrix LED. Habitaclul lui Hongqi H9 este scăldat în piele, lemn, crom și piano black și se laudă cu instrumentar de bord digital. Nu știm ce tehnologie ascunde ecranul infotainmentului, însă bănuim că are tot ce-i trebuie pentru a se apropia de rivalii săi premium. FAW spune că Hongqi H9 dispune de un sistem de condus autonom de nivel 2,5. Pe dedesubt, Hongqi H9 primește suspensii pneumatice și două versiuni de motorizare: un L4 de 2,0 litri supraalimentat, cu 252 CP și 380 Nm, și un V6 de 3,0 litri cu 272 CP și 400 Nm. Nu este chiar cel mai rapid sedan de clasă mare din lume — 0-100 km/h se întâmplă, cel mai repede, în „aproape' 8 secunde. Sunt, se pare, unele aspecte în care China încă are de recuperat pentru a impresiona clientela premium. Sursa

Opel Mokka se pregătește pentru testele finale de dinainte de intrarea în producție. Prima dată vom face cunoștință cu versiunea sa electrică. Opel a publicat o primă imagine cu următoarea generație Mokka, despre care spune că o vom vedea „în curând pe drumurile europene'. Producătorul din Russelsheim nu a dat — evident — foarte multe detalii despre noul său crossover, care este „pregătit pentru primele teste importante ale inginerilor Opel'. Producția de serie a lui Mokka este programată să înceapă în al patrulea trimestru al lui 2020 și va ajunge la clienți la începutul anului următor. Mokka va avea, în premieră, și o versiune pur electrică — aceasta fiind prima care își va face debutul, urmată de versiunile cu motorizări termice. „Am urmărit foarte atent dezvoltarea noului Mokka timp de doi ani și jumătate și sunt foarte mândru de acest nou Opel, care va fi electric de la început! Pot promite că noul Mokka va fi unul dintre cele mai interesante autovehicule din lunga noastră istorie! Această a doua generație arată tot ce înseamnă Opel astăzi, dar și ce va însemna în viitor, va schimba percepția asupra mărcii noastre. Inginerii noștri încă lucrează la aspecte importante, aștept cu nerăbdare să prezint noul Mokka în curând,' a declarat CEO-ul Opel, Michael Lohscheller. Având în vedere că noul Mokka va împărți platforma CMP (Common Modular Platform) a Grupului PSA cu Peugeot 2008, putem să ne așteptăm de la noul Mokka să dispună de același ansamblu propulsor ca e-2008: 136 de cai-putere, baterie de 50 kWh și autonomie de circa 300 de kilometri. Sursa

Un studiu arată că mașinile second-hand din România au, în medie 59.000 km dați înapoi. Dar asta nu e cea mai mare problemă… Un studiu efectuat de specialiștii de la carVertical pe 200.000 de anunțuri de vânzare second-hand de la noi din țară, din 2019, a schițat câteva elemente definitorii ale pieței SH din România. De exemplu, mașinile second-hand scoase la vânzare în România au, în medie, 59.129 de kilometri dați înapoi. Una din trei mașini dispune de acest tratament de „întinerire' forțată. Modelele cel mai des afectate de această metodă sunt cele de la BMW (24%), urmate de Audi și Volkswagen (19%) și de Mercedes-Benz (8%). Cu toate că aproape 60.000 de kilometri „furați' sunt mult, România nu se află cu mult în urma mediei europene — de 56.836 de kilometri. Însă vânzătorii din țara noastră sunt mult mai rău-intenționați când vine vorba de a menționa reparațiile făcute mașinii. În urma analizei efectuate, unul din cinci proprietari (23%) au „omis' să spună în anunțul de vânzare că mașina a suferit reparații. Aici suntem cu mult sub media europeană, de 9,3%. Din nou, cea mai afectată marcă este BMW, 22% dintre mașinile verificate având reparații pe care proprietarii au „omis' să le declare în anunțul de vânzare. Volkswagen (21%), Audi (16%) și Mercedes-Benz (8%) sunt următoarele cele mai afectate branduri. Este de la sine înțeles că există avantaje (precum achiziția unei mașini la super-preț, chiar dacă știi că ai de muncă la ea) și dezavantaje în achizițiile second-hand, pe care le-am menționat în articolul acesta. Cel mai important: înainte să cumperi o mașină second-hand, încearcă să afli cât mai multe despre ea înainte să dai banii. Sursa

Miercuri, 22 aprilie 2020, Ministerul Finanțelor Publice a informat că face încă un pas important spre informatizare prin Ordinul de plată multiplu electronic (OPME), care poate fi utilizat de către instituțiile publice înregistrate în Registrul entitaților publice și de către operatorii economici și alte entități decât instituții publice pentru efectuarea de plăți din conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului prin care își desfășoară activitatea proprie, potrivit unui comunicat. Scopul utilizării ordinului de plată multiplu electronic (OPME) este de a sprijini activitatea IMM-urilor și a celorlalți operatori economici prin înlesnirea comunicării prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Ministerul Finanţelor Publice/organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică. OPME se completează și se depune on-line prin Sistemul național de raportare Forexebug de către instituțiile publice și, respectiv, prin intermediul serviciului «Depunere declarații» de către operatorii economici și alte entități decâ tinstituții publice, pentru efectuarea de plăți din conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului prin care își desfășoară activitatea proprie. Formularul OPME poate fi descărcat de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, Sistemul național de raportare sau poate fi pus la dispoziție de către unitățile teritoriale ale trezoreriei statului. Sursa

Epidemia cauzată de coronavirus a provocat tulburări majore pentru economia europeană și mondială, fiind așteptate efecte semnificative și asupra pieței financiare și a economiei naționale ca urmare a măsurilor bugetare, politice și de asigurare a lichidității adoptate de state pentru a gestiona criza medicală. Deși impactul financiar al Covid-19 va fi resimțit, cu precădere, de către societățile care activează în anumite sectoare precum turismul, horeca, transporturi, organizarea de evenimente, construcții (în special zona de imobiliare rezidențiale) și afacerile de retail (cu excepția comercializării produselor alimentare sau medicamentelor), fără îndoială și alte domenii de activitate vor fi afectate, în contextul în care măsurile luate de autoritățile centrale și locale, menite să țină sub control epidemia și să permită reluarea activității la cote normale în al doilea trimestru, vor eșua. Conform unui barometru efectuat de o reputată companie de consultanţă, la momentul actual, în România, aproximativ 3 din 10 companii active înregistrează un rezultat negativ pe parcursul anului 2019 (ultimul exercițiu financiar închis și raportat). Majoritatea acestor companii înregistrează capitaluri proprii negative (datorii mai mari decât nivelul activelor) și rezerve foarte modeste de numerar. În continuare, scăderea bruscă a venitului coroborată cu încasarea mai lentă a facturilor și o rigiditate a cheltuielilor curente (salarii, cheltuieli fixe din contracte asumate în derulare) sau a celor angajate în spate (facturile de la furnizori care ajung la scadență), poate duce la blocarea lichidității și intrarea în incapacitate de plată a companiilor respective. De asemenea, din cauza măsurilor luate de către firmele aflate în dificultate, numărul salariaților aflați în concediu fără plată, în șomaj tehnic și disponibilizați crește constant, ceea ce este de natură să afecteze decisiv șansele acestor firme de a supraviețui crizei economice. După o lună de la instituirea stării de urgență, specialiștii în domeniu estimează că pandemia de coronavirus a afectat activitatea companiilor în sensul că aproximativ 40% au continuat activitatea, 37% au redus-o, iar 23% au sistat-o, cel puțin jumătate dintre firmele active având activitatea redusă sau suspendată din cauza blocajului economic generat de răspândirea virusului Covid-19. Astfel, există premisele ca aproximativ 40–50% din companiile active în România să fie expuse riscului de a intra în insolvență. Totuși, există o șansă pentru firmele care se luptă să își continue activitatea într-un ritm normal în această perioadă de incertitudine, reușita depinzând într-o mare măsură de comportamentul preventiv al acestora în gestionarea datoriilor. În acest context, supraviețuirea întreprinderilor mici și mijlocii grav afectate economic de coronavirus este esențială pentru economiile naționale din UE. Care sunt pârghiile companiilor pentru a se pune la adăpost? Un pachet de măsuri de salvgardare economică menite să atenueze efectele crizei COVID-19 din România și de care a uzitat, din păcate, până în prezent, un număr redus de companii îl reprezintă măsurile de prevenire a insolvenței reglementate de dispozițiile Legii nr. 85/2014. Acestea sunt veritabile mecanisme contractuale de evitare a insolvenţei care îmbracă forma unor proceduri amiabile de renegociere a creanțelor sau a condițiilor acestora ori pe cea a încheierii unui concordat preventiv, adresându-se persoanelor juridice care organizează o întreprindere aflată în dificultate financiară. Ce este concordatul preventiv și ce presupune? Concordatul preventiv este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară, pe de o parte, și creditorii care dețin cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, pe de altă parte, omologat de judecătorul-sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare și de realizare a creanțelor acestor creditori, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depășire a dificultății în care se află. Debitorul trebuie să-şi anunţe din timp creditorii cu privire la faptul că are dificultăţi şi să le ceară şansa de a se redresa, propunându-le un plan concret în acest sens. Poate recurge la acest mecanism orice debitor, cu anumite excepţii prevăzute de lege, cum ar fi fapte penale sau dacă debitorul a mai beneficiat anterior de un concordat preventiv care a eșuat etc. Deschiderea procedurii Concordatul preventiv este o procedură în exclusivitate la îndemâna debitorilor care pot introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv în care vor expune dificultatea financiară în care se află întreprinderea și, eventual, o expertiză, un raport de audit, un raport al cenzorilor sau o hotărâre a adunării generale care să constate şi să explice situaţia, pentru a facilita judecătorului-sindic sarcina de a aprecia aparenţa stării de dificultate financiară. Prevederile legale permit deschiderea procedurii de concordat și numirea administratorului concordatar într-un termen scurt (2-3 zile). Oferta de concordat și proiectul de concordat preventiv În termen de 30 de zile de la deschiderea concordatului, administratorul concordatar împreună cu debitorul elaborează și depune oferta de concordat preventiv care va cuprinde și proiectul de concordat preventiv, declarația privind starea de dificultate financiară și lista creditorilor cunoscuți, aceasta fiind comunicată creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă. Proiectul concordatului preventiv va cuprinde o situație financiară analitică a debitorului certificată de un expert contabil sau auditată de către un auditor autorizat, o analiză a cauzelor care au generat dificultățile financiare, măsurile întreprinse de debitor pentru rezolvarea acestora și o proiecție a evoluției financiare pe următoarele 24 de luni. Planul de redresare va cuprinde un șir de măsuri pentru revenirea debitorului la o situație stabilă din punct de vedere financiar, printre care și: (i) reorganizarea activității debitorului, prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcționale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare; (ii) modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, conversia unor creanțe în acțiuni/părți sociale, împrumut bancar, obligațional sau de altă natură, înființarea sau desființarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de cauze de preferință. Putem spune că primele măsuri enumerate sunt, în principal, măsuri de reorganizare a întreprinderii, iar celelalte constituie mijloace de finanțare a continuării activității și plății obligațiilor. Încheierea concordatului preventiv După comunicarea ofertei de concordat au loc negocieri între creditori și debitor pe o perioadă ce nu poate depăși 60 de zile calendaristice. În urma finalizării negocierilor cu creditorii, concordatul preventiv se consideră aprobat dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate. Termenul pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni, deci vorbim de 3 ani în total. În primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea creanțelor stabilite prin concordat, această prevedere putând fi considerată ca o compensație pentru posibilitatea prelungirii duratei concordatului cu 1 an. Efectele omologării concordatului preventiv După aprobare, la solicitarea administratorului concordatar, judecătorul-sindic va dispune omologarea concordatului preventiv, cererea de omologare putând fi respinsă doar pentru motive de nelegalitate. Efectele principale ale omologării concordatului sunt următoarele: – suspendarea de drept a oricăror urmăriri individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului şi a curgerii prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora contra debitorului; – nu se suspendă de drept curgerea dobânzilor, a penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor față de creditorii semnatari, cu excepția situației în care aceștia își exprimă expres, în scris, acordul în sens contrar, acord care va fi menționat în proiectul de concordat; – suspendarea judiciară a tuturor procedurilor de executare silită de la data pronunțării omologării. O altă prevedere importantă este aceea că orice creditor care obține un titlu executoriu asupra debitorului în cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate să își recupereze creanța prin orice alte modalități prevăzute de lege. Această dispoziție legală are în vedere concordatul omologat și se referă în mod evident la creditorii nesemnatari care pot obține un titlu executoriu ulterior omologării și care, dacă nu aderă ulterior la concordat, vor putea să-și pună în executare, în orice mod creanțele deținute. Astfel, pentru a nu-și periclita șansele de a respecta concordatul, debitorul va trebui să achite sumele datorate acestor creditori, în cazul obținerii unor hotărâri definitive. Cel mai important efect și avantaj al acestei proceduri este acela că acești creditori vor avea la dispoziție toate celelalte mijloace legale pentru recuperarea creanțelor, dar în niciun caz nu se vor putea folosi de insolvență ca mijloc de presiune pentru plata creanțelor lor. Închiderea procedurii de concordat preventiv Dacă procedura concordatului preventiv se finalizează cu succes, la termenul prevăzut în contract sau anterior acestuia, judecătorul-sindic va pronunța o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv, caz în care, modificările de orice natură aduse creanțelor prevăzute în concordatul preventiv rămân definitive. Principalele avantaje ale concordatului preventiv față de procedura insolvenței Pornind de la premisa că procedura concordatului preventiv a fost legiferată tocmai ca un mecanism legal și operațional necesar salvării companiilor aflate în dificultate financiară, că se desfăşoară preponderent în afara instanţei de judecată, pe care amiabilă între debitor şi creditori, devin evidente efectele benefice pe care o astfel de procedură le generează pentru companiile aflate în dificultate financiară. Sintetizând aspectele expuse pe larg mai sus, reținem faptul că această procedură hibrid, care include atât măsuri de restructurare a activităţii debitorului (restructurare operaţională) cât şi măsuri de restructurare a finanţelor debitorului (restructurare financiară), prezintă numeroase avantaje, dintre care menționăm, în mod neexhaustiv: – nu presupune insolvența și, deci, nici ”stigmatul” aferent acesteia; – se declanșează numai la cererea debitorului, fiind exprimarea voinței acestuia, nu a creditorilor; – este o procedură cu un grad redus de publicitate; – debitorul nu pierde controlul afacerii sale, care continuă în mod obișnuit pe toată perioada procedurii concordatului, sub supravegherea administratorului concordatar; măsurile cuprinse în concordatul preventiv, inclusiv modificările creanțelor, profită și codebitorilor, fidejusorilor și terților garanți; – acordă posibilitatea debitorului de a-și conserva lichiditățile bănești, în sensul că acestea urmează să fie folosite pentru continuarea activității, generându-se astfel veniturile necesare acoperirii creanțelor acceptate prin concordat, preîntâmpinând astfel apariția stării de insolvență; – întreprinzătorul este ajutat de un practician în insolvență să negocieze și să-și restructureze afacerea; – creditorii sunt mai avantajati în cazul concordatului deoarece își pot recupera creanțele stabilite prin proiectul de concordat, în cazul falimentului șansele de recuperare fiind mult mai mici; – în perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor; această ”împiedicare” a procedurii insolvenței este pe deplin justificată și este valabilă și pentru creditorii ale căror creanțe se nasc în timpul procedurii de concordat; – rolul judecătorului-sindic este minim. Concluzii Criza economică ce se instaurează în prezent pe fondul epidemiei de coronavirus, ca şi alte crize anterioare, demonstrează că o criză financiară sistemică poate genera probleme de solvabilitate ce depăşesc capacitatea mecanismelor juridice formale la care se apelează pentru depăşirea lor. De aceea, de multe ori, rezolvarea problemei datoriilor prin mijloace extrajudiciare informale s-a dovedit a fi mai eficientă decât procedurile consacrate judiciare formale Această situaţie a condus la apariţia căilor de restructurare extrajudiciară a datoriilor, a măsurilor de prevenire a insolvenței, menite să determine creditorii și debitorii să se folosească de șansa oferită și să încerce să își rezolve problemele financiare fără să fie nevoiți să recurgă la procedura insolvenței, un motiv în plus pentru care companiile aflate în acest moment în dificultate să fie încurajate să apeleze cu încredere la aceste mecanisme pentru a-și salva afacerile. Sursa

Pe măsură ce noul coronavirus continuă să se răspândească pe tot globul, măsurile impuse de autorități și organele competente ale fiecărui stat pentru a-i încetini efectele și a minimiza potențialele daune prezintă diverse forme și abordări. Atunci când aceste măsuri vin pe fondul unei recesiuni de mult anticipate, confruntarea cu o criză financiară în era COVID-19 este inevitabilă. Este cunoscut faptul că, în timp ce economiile intră în declin și rata ocupării forței de muncă scade drastic, cazurile de fraudă cresc în timpul recesiunilor. Lucrând în domeniul criminalisticii și al conformității de peste două decenii, am fost martori a patru crize majore. După fiecare criză, am observat fenomene de creștere a fraudei, precum și daunele aduse de acestea companiilor, instituțiilor și statelor. În cazul crizei care va urma acestei pandemii, așteptările sunt similare. Un sondaj realizat de Deloitte a arătat că peste 60% dintre companii se așteptau la o creștere a fraudei ca urmare a crizei financiare globale din 2008. Chiar dacă în ultimul deceniu s-a discutat intens despre conformitate în zona AML (Anti-Money Laundering– combaterea spălării banilor) și KYC (Know Your Customer – cunoașterea clientelei), domeniul propriu-zis și profesiile aferente acestuia sunt relativ noi. Cel mai probabil, majoritatea profesioniștilor care lucrează astăzi în acest domeniu nu au avut experiența unei recesiuni sau a unei încetiniri economice reale cât au lucrat în departamente de conformitate. Experiența și literatura internă a organizațiilor privind spălarea banilor sunt, în general, limitate, acoperind în mare parte doar perioadele de boom economic. Cel mai recent caz de fraudă, marcat printr-o acțiune penală deschisă de BNR la DIICOT la începutul acestui an, este un produs al ingineriei sociale și al furtului de date. Dacă acum 3-4 ani, acest tip de fraudă era responsabilitatea procurorilor statului român, care încercau să identifice aproape exclusiv persoanele implicate în fraudă, în prezent, băncile sunt trase la răspundere aproape în egală măsură, de aceea BNR pune presiune asupra instituțiilor financiare și solicită, în mod corect, ca acestea să aplice cu foarte mare atenție măsurile de cunoaștere a clientelei. Aceasta reprezintă o etapă importantă pentru conformitatea AML și KYC în sectorul bancar. Cum se realizează de obicei frauda: prin intermediul rețelelor de socializare, hackerii sau manipulatorii de informații obțin date critice despre companii, aflând numele și adresele de e-mail ale celor care lucrează în departamentele financiare ale acestora. Folosind concluziile experimentului de obediență făcut în anii 1960 de Milgram, făptașii ajung la aceste persoane și îi „îndeamnă” ferm să transfere o sumă importantă de bani către o terță parte, însoțind mesajul și de o amenințare pentru angajat. Acesta efectuează de urgență plata. La numai câteva ore sau zile (în unele cazuri, săptămâni), angajatul observă că tranzacția este nelegitimă și că a fost vorba de o fraudă. Între timp, o persoană sau o companie deschide un cont la o bancă. Pentru a menține contul „în afara radarului”, o perioadă de timp, prin acesta sunt efectuate tranzacții nesemnificative, iar activitatea pe cont pare a fi normală, dar, de fapt, contul este „în așteptarea” tranzacțiilor semnificative. Când acestea au loc, prin intermediul mijloacelor de fraudare menționate, banii sunt transferați rapid într-un alt cont, dintr-o terță bancă din afara UE. Din motive bine cunoscute (lipsa acordurilor internaționale cu privire la infracțiunile financiare, confidențialitatea datelor, secretul bancar și slaba cooperare a băncilor), din păcate, acest ultim transfer este în general suficient pentru a pierde urma urmelor fondurilor transferate. .Aceasta este o fraudă tipică. Care este legătura cu partea de conformitate? Răspunsul la această întrebare se regăsește în legislația privind combaterea spălării banilor, cu atât mai mult cu cât noua lege a fost publicată în iulie 2019 (Legea nr. 129/2019). Responsabilitatea de cunoaștere a clientelei nu mai reprezintă o sferă tacită din perspectiva băncilor, ci a devenit o responsabilitate cheie. Prin urmare, problema nu mai este doar a făptașilor, rețelelor de criminalitate sau a grupurilor internaționale de crimă organizată, ci și a instituțiilor financiare. Chiar și băncile de dimensiuni mijlocii au sute de mii de clienți în România. Astfel, în fiecare zi, mii de conturi sunt deschise și milioane de tranzacții sunt realizate preponderent online sau prin intermediul ATM-urilor. Este o mare provocare pentru bănci să identifice tranzacțiile suspecte prin conturile utilizate de grupările infracționale. În perioada COVID-19 și ulterior, este foarte posibil să crească numărul cazurilor de fraudă. Sunt băncile românești pregătite pentru a face față tentativelor de fraudă masivă și să rămână conforme cu noua lege de prevenire si combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului? Sursa

Miercuri, 22 aprilie 2020, în contextul dezvăluirilor din presă privind condițiile în care sunt cazați și lucrează muncitorii plecați din România pentru activități sezoniere în agricultură în Germania, Avocatul Poporului a trimis o scrisoare Ministrului federal al Muncii din Germania, Hubertus Heil, precum și președintelui Comisiei pentru petiții din Parlamentul german, Marian Wendt, solicitând următoarele lămuriri privind situația muncitorilor români sezonieri, potrivit unui comunicat: – dacă angajatorilor germani li s-a permis aducerea muncitorilor sezonieri după ce au făcut dovada respectării, în locurile de cazare și cele de muncă, a standardelor de igienă firești în această perioadă? – ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla cu muncitorii sezonieri depistați cu coronavirus? Dacă există posibilitatea instituirii izolării sau a carantinei, cu posibilitatea de a munci pentru muncitorii nou sosiți, care trebuie să lucreze separat de ceilalți angajați timp de 14 zile și nu au voie să părăsească sediul companiei? – ce se întâmplă cu muncitorii sezonieri care se îmbolnăvesc și au nevoie de asistență medicală? Cine le pune la dispoziție medicamente? În ce condiții au acces la asistență medicală specializată în spital? Sursa

Mai țineți minte vremurile de altă dată? Când dacă îți doreai un procesor now, și nu prea aveai bani, luai un Sempron fără cache, sau un Celeron D care te făcea să îți smulgi părul din cap? Știu, triste, triste vremuri. Dădeai puținii bani pe care îi aveai pe o mârțoagă lipsită de vlagă. Ce bine că nu mai trăim în acele vremuri. Iar lansările din viitor le vor face să pară și mai îndepărtate. Conform veștilor ce zburdă agale pe internet, vom avea parte în curând de două procesoare noi, low-end, de la AMD. Acestea vor fi Ryzen 3 3300X și Ryzen 3 3100. Termenul „low-end” este oarecum relativ, pentru că vorbim aici de procesoare ce ar trebui să aibă 4 nuclee fizice și 8 fire de execuție, cu frecvențe ce pot atinge 4.3GHz, respectiv 3.9GHz, plus o grămadă de cache și un TDP de 65W. Acestea nu ar fi procesoare de tip APU, așa că va fi nevoie de o placă video dedicată. În ceea ce privește prețurile, listările ce au fost zărite până acum indică posibilitatea ca modelul 3300X să coste în jur de 120 de dolari/euro, iar cel 3100 să costă aproximativ 104 dolari/euro. Nu știu sigur să vă spun când vor ajunge pe piață, dar probabil vor fi sosi în proximitatea noilor procesoare Intel 10000, a cărei serie i3 are cam aceleași caracteristici. Sursa

Intel urmeaza sa lanseze in curand o noua generatie de procesoare. O serie care ne va speria furnizorii de electricitate si care incearca din rasputeri sa scoata din joc modelele AMD. Dar se pare ca aceasta are doar rolul de a pava putin drumul. Aparent, Intel deja testeaza ceea ce se numeste Rocket Lake-S; o incercare disperata de a pune bete in roate generatiei Ryzen 4000 de la AMD. Un leaker cunoscut de pe Twitter a postat un screenshot a ceea ce pare a fi un procesor Intel cu 8 nuclee si 16 thread-uri. Acest procesor nu are un nume si frecventa este de numai 1.8Ghz. Asta ne indica ca avem in fata un prototip si ca va mai dura ceva timp procesul de dezvoltare. De ce se grabeste Intel atat de tare? Toata aceasta agitatie este creata de promisiunea celor de la AMD, care au spus ca vom primi Ryzen 4000 candva in acest an. Dupa ce am vazut si lansarea lor pentru laptop-uri, deja asteptarile sunt mari si curiozitatea incepe sa roada. Se pare ca si Intel se uita inspre aceasta lansare, insa din pozitia de competitor nu cred ca o priveste cu ochi buni. Din pacate, Intel inca se straduieste sa ramana competitiv cu o arhitectura veche pe 14nm din care incearca sa stoarca si ultimul strop de performanta. Am vazut insa ca toate aceste frecvente mari vin cu un pret pe partea de consum de energie. Se poate ca Rocket Lake-S sa fie, de fapt, generatia ce urmeaza sa se bata umar la umar cu AMD. Toate aceste incercari din partea Intel arata faptul ca gigantul a cam fost secatuit de puteri si are nevoie de o pauza. AMD a reusit sa recupereze teren si a intors putin lucrurile. Dar asta este complet ok si am vazut o astfel de rasturanare de situatie si in trecut, cand AMD a lansat seria FX. Stim cu totii cum a decurs asta. Cred ca este momentul ca Intel sa ia o pauza, sa dezvolte ceva cu adevarat nou si sa revina in cursa cel putin la fel de puternic precum competitia. Sursa

Cand vorbim despre placi video, ne gandim automat la doua nume: NVIDIA si AMD. In ultima vreme am vazut insa si eforturi din partea celor de la Intel pe aceasta piata. Oare mai este loc de inca un producator? Se pare ca vom afla in curand, deoarece Huawei s-ar putea sa intre pe aceasta piata. Lucrurile stau cam asa: o publicatie din Coreea de Sud sustine ca Huawei va urma aceasta directie. Se pare ca gigantul chinez vrea sa investeasca in zona de Cloud si inteligenta artificiala si ar putea produce placi video de servere, categorie dominata de NVIDIA. La prima vedere, se pare ca nu vorbim despre solutii mainstream, pe care le vom putea cumpara din magazin, insa nu putem exclude aceasta posibilitate. In primul rand, piata componentelor de servere este cea in care apar tehnologiile cele mai noi. Asta inainte de a ajunge mainstream. Asta inseamna ca teoretic, daca Huawei ar putea agita putin apele in acest segment, ar avea o sansa sa targeteze un public mai mare. Cum s-ar descurca Huawei in acest segment de piata? In al doilea rand, trebuie sa tinem cont de conflictul dintre Huawei si Statele Unite ale Americii. Compania chinezeasca este trecuta pe lista firmelor interzise de pe teritoriul celor 50 de state. In primul rand, nu pot sa colaboreze cu companii americane si chiar daca produsul ar aparea, nu ar putea fi vandut in SUA. Alta problema ar fi si capacitatea companiei de a produce modele competitive pentru acest segment. Pana la urma are in fata competitori cu zeci de ani de experienta. Oricum ar fi, trebuie sa tinem cont si de realizarile celor de la Huawei care au lansat chip-ul Ascend 910 AI anul trecut. Se presupune ca acesta ar putea genera 256 TFLOPs si ar face din chip-ul chinezilor o solutie de doua ori mai rapida decat NVIDIA Tesla V100. Un lucru notabil in legatura cu Ascend 910 AI este procesul de fabricatie 7nm+ al celor de la TSMC. Acest chip este fix acelasi pe care il gasim in acceleratorul pe PCIe 4.0 al companiei: Atlas 300. Cu un asemenea produs, alaturi de faptul ca Huawei deja produce laptop-uri, nu cred ca vorbim din povesti. Mai de graba este vorba despre o chestiune de timp. Sursa

Anul 2020 ar putea fi cel în care Apple lansează cele mai multe produse din istoria sa. După o lansare de succes a unui nou iPad Pro, al unui MacBook Air îmbunătățit și a unui nou iPhone SE, compania nu pare să se oprească. Zvonurile vorbesc despre dispozitive noi din aproape toate categoriile, inclusiv o pereche de AirPods mai ieftină, noi tablete iPad și iPad Air cu design și capabilități îmbunătățite, încărcătoare wireless AirPower, boxe inteligente HomePod și chiar un dispozitiv de gaming. iPhone 12 cu notch mai mic Seria iPhone 12 este cea mai așteptată gamă de produse Apple în 2020 și există câteva detalii noi despre aceasta, în special despre decupajul cu dimensiuni reduse din ecran. Se pare că Apple va încerca să reducă dimensiunile notch-ului în special datorită sistemului de camere de pe spate, care s-ar putea suprapune cu senzorii frontali la interior. Astfel, Apple va muta difuzorul pentru apeluri mai sus și miniaturizează senzorul TrueDepth care permite autentificarea Face ID. Diferența nu va fi foarte mare față de modelele iPhone X, XS și 11, însă cu siguranță utilizatorii vor aprecia un decupaj mai mic. Iată și o primă imagine cu design-ul nou al notch-ului și modul în care ar putea fi dispuși senzorii într-un spațiu atât de mic: iPad Air cu amprentă în ecran și un nou iPad ieftin iPad Pro tocmai a primit un upgrade, însă modelele iPad Air și iPad au rămas neschimbate. Se pare că în 2020, Apple pregătește primele sale tablete echipate cu tehnologii noi pentru display și autentificare biometrică. iPad Air 4 ar putea fi prima tabletă Apple cu display mini-LED, o tehnologie nouă care va încerca să ofere toate avantajele ecranelor OLED; inclusiv negrul perfect și contrastul infinit, folosind LED-uri care nu sunt produse din materiale organice. Acesta ar trebui să fie și primul model de tabletă Apple cu senzor de amprentă în display, în locul unuia integrat într-un buton fizic. De altfel, design-ul noului iPad Air ar trebui să fie similar cu cel al tabletelor iPad Pro, cu ecran de 11”. Astfel, acesta ar putea fi și compatibil cu accesoriile pentru iPad Pro, precum noua tastatură cu trackpad. La nivelul configurației, iPad Air 4 ar putea adopta un chipset Apple A14 Bionic, același pe care îl va folosi și iPhone 12, în timp ce un model A14X Bionic este rezervat pentru iPad Pro-ul din 2021, care ar trebui să fie și prima tabletă cu 5G de la Apple. Ce nu va include noul iPad Air este un modul LiDAR pentru camere și nici un sistem Face ID, de unde va rezulta și diferența de preț față de modelul Pro de bază. Tehnologia Touch ID integrată în ecran ar putea fi testată pe acest model de tabletă, înainte să ajungă pe iPhone-urile din generațiile următoare, ca alternativă la deblocarea facială. Despre un iPad ieftin, un eventual „iPad 8” nu știm foarte multe momentan, însă este posibil ca acesta să nu fie schimbat foarte mult la exterior, iPad 7 fiind deja livrat cu un display nou, de 10,2” și suport pentru accesorii pe Smart Connector. Totuși, acesta ar putea primi un salt important la capitolul performanță: un chipset A12 Bionic, același pe care îl găsim acum pe iPad Air 3 și Mini 5, cât și în dispozitivele iPhone XR și XS. AirPods mai ieftine Dacă va trebui să așteptăm până în toamnă pentru noi telefoane și tablete Apple, pentru căști true wireless mai ieftine probabil că nu va trebui să așteptăm foarte mult. O generație nouă de căști AirPods mai ieftine pare să fie programată pentru lansare cândva în primăvară. Având în vedere că mai sunt câteva zile din luna aprilie și luna mai în acest sezon, este posibil să vedem un anunț în următoarele câteva săptămâni. O generație nouă de AirPods cu un preț de pornire mai mic ar trebui să se adreseze în primul rând utilizatorilor noi de iPhone SE, care nu vor dori să cheltuie o treime sau chiar jumătate din prețul telefonului pe o pereche de căști Apple true wireless. Nu este clar care vor fi diferențele între noile AirPods și cele din prezent, însă dacă istoria Apple dovedește ceva este că această companie poate să relanseze anumite produse mai vechi la prețuri mai mici. Modelele AirPods din prezent de pe piață sunt cele din generația a doua, cu autonomie mai bună, suport pentru Siri și un nou cip de conectivitate, care oferă latență mai mică și conectare mai rapidă, cât și opțiunea unei cutii de încărcare wireless. Astfel, nu este ieșit din comun ca o generație AirPods „Lite” care folosește hardware-ul primei generații, din 2016, să fie lansată la un preț de aproximativ 129 dolari/euro, sau chiar mai mic. În prezent, căștile AirPods pornesc de la 169 dolari pentru versiunea standard, 199 dolari pentru versiunea cu încărcare wireless și 249 dolari pentru AirPods Pro. Desigur, noile AirPods ar renunța la funcții precum „Hey, Siri”, încărcare wireless și probabil autonomie la fel de bună. Boxe HomePod mici și mari, care să concureze cu Google Home și Amazon Echo HomePod, boxa inteligentă de la Apple, a impresionat la lansare prin calitatea audio de top, însă a dezamăgit la capitolul funcții și preț. Inițial, aceasta funcționa exclusiv cu Apple Music prin AirPlay, alte servicii de muzică fiind controlate din telefon, nu prin comenzi vocale. Între timp, software-ul s-a îmbunătățit, însă utilizatorii încă stau departe de HomePod din cauza prețului. Apple va încerca să adopte o strategie pe care Google și Amazon deja o folosesc: va oferi un HomePod Mini, cu funcții similare la preț mai mic, în timp ce va lansa o nouă generație de HomePod mare la prețul „premium”. Și boxele HomePod ar putea fi lansate abia în tomamnă, după iPhone 12. AirPower: încărcătoare wireless de la Apple Proiectul AirPower este cel mai recent eșec public al Apple. Compania nu a putut livra un încărcător wireless așa cum a promis, însă se pare că inginerii săi nu au renunțat niciodată la această idee. Astfel, compania se pregătește să lanseze două încărcătoare wireless în gama AirPower: unul mic, pentru un singur dispozitiv și un AirPower „complet” pentru trei dispozitive. Se pare că modelul AirPower standard se va numi simplu „AirPower Mini” și va fi un încărcător destul de banal, similar cu alte oferte de pe piață, în timp ce AirPower va beneficia de capabilitatea de a încărca un iPhone, un Apple Watch și o pereche de căști AirPods simultan. Pentru a evita supraîncălzirea, Apple va include un chipset Apple A11 Bionic în interiorul încărcătorului, același care se găsește și în iPhone 8 și X, care va controla fluxul de energie electrică ale multiplelor bobine. Apple pentru gameri: controller, Apple TV și abonament Arcade inclus Compania Apple nu este cunoscută pentru gaming, însă în ultimii ani a făcut eforturi mari pentru a atrage dezvoltatori către platformele sale. Astfel, iOS are un magazin de aplicații plin de jocuri, acestea fiind o mare parte a veniturilor companiei din software, în timp ce serviciul Apple Arcade oferă abonaților peste 100 de jocuri aprobate de Apple, la un preț lunar mic. Pentru a dezvolta Apple Arcade și mai mult, Apple pare să pregătească un pachet care să concureze în special cu Google Stadia. Există zvonuri care spun că Apple va lansa în toamnă un nou model Apple TV 4K, echipat cu noul chipset Apple A14 Bionic, care va sta și la baza iPhone 12. Acesta va fi disponibil și într-un pachet „de gaming”, alături de un controller dezvoltat de Apple și un abonament Apple Arcade. Deja Apple TV, cât și iPhone, iPad și computerele Mac sunt compatibile cu controllere de Xbox One și PlayStation 4, însă un controller Apple oficial va sugera că există acum un interes sporit în dezvoltarea serviciilor de gaming în ecosistemul Apple. Sursa