Dark Night

Candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, a fost proclamat miercuri învingător al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, cu un total de 277 de voturi electorale, după ce a câştigat statul Wisconsin, potrivit proiecţiilor realizate de CNN şi AP. Contracandidata sa democrată, Kamala Harris, a câştigat 224 de delegaţi, transmite EFE. Şi reţelele Fox News, CNN şi NBC l-au declarat pe Trump viitorul preşedinte după ce au estimat că acesta a obţinut suficiente voturi din Colegiul Electoral în urma victoriilor obţinute în faţa lui Harris în state în care s-a dus o luptă grea, între care clusiv Pennsylvania şi Wisconsin. Fostul preşedinte îşi revendicase deja victoria în faţa vicepreşedintei democrate Kamala Harris în timpul unui miting în faţa susţinătorilor săi la Palm Beach (Florida), după ce obţinuse rezultate parţiale bune şi câştigase votul popular, potrivit numărătorii preliminare. Colegiul Electoral este un organism format din 538 de delegaţi pe care îi aleg statele în funcţie de populaţia lor. Candidatul câştigător în fiecare stat, chiar şi cu un singur vot, ia toţi delegaţii acestuia, cu excepţia Nebraska şi Maine. Candidatul care ajunge la 270 câştigă alegerile. Câştigarea alegerilor prezidenţiale de către fostul preşedinte marchează o revenire extraordinară la putere la capătul unei campanii extrem de agitate, deosebit de agresive şi indecise până în ultimul minut, a comentat AFP. Trump, care nu a recunoscut niciodată că a pierdut alegerile din 2020 în faţa preşedintelui Joe Biden şi a fost pus sub acuzare pentru că a încercat să anuleze rezultatele, a plasat imigraţia, inflaţia şi criminalitatea în centrul campaniei sale populiste, notează DPA. Poziţiile sale în materie de politică externă - de la antipatia sa faţă de ajutorul militar pentru Ucraina până la promisiunea de a impune tarife generale la importuri - au stârnit nelinişte în rândul aliaţilor şi duşmanilor Washingtonului deopotrivă. Victoria unui fost preşedinte destituit de două ori marchează o revenire politică uluitoare şi afirmă cât de strâns este controlul său asupra Partidului Republican, comentează agenţia germană de presă. La vârsta de 78 de ani, mogulul imobiliar este cea mai în vârstă persoană care a fost aleasă vreodată preşedinte al SUA. În cel mai tulburător moment al campaniei, Trump a fost împuşcat şi rănit uşor în urechea dreaptă de un atacator care a deschis focul la un miting din Pennsylvania. El a evitat la limită moartea, însă unul dintre susţinătorii săi din mulţime a fost ucis. Sursa

Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a câştigat alegerile prezidenţiale desfăşurate la 3 noiembrie în Republica Moldova cu 55,33% din totalul voturilor alegătorilor, potrivit rezultatelor finale comunicate de Comisia Electorală Centrală. Autoritatea electorală a finalizat numărarea voturilor din cele 2.219 secţii de votare constituite atât în ţară, cât şi în străinătate, iar rezultatele arată că Maia Sandu a întrunit voturile a 929.964 de alegători (55,33%), în timp ce contracandidatul său, socialistul Alexandr Stoianoglo, a fost votat în turul al doilea de 750.644 de persoane (44,67%). În primul tur de scrutin, desfăşurat la 20 octombrie 2024, Maia Sandu a fost votată de 42,45% (656.354 alegători) dintre alegători. Sursa

Candidatul independent la Preşedinţie Mircea Geoană a afirmat, joi, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că declaraţiile lui Marcel Ciolacu privind "ferma de troli" angrenată în campania electorală reprezintă "abuz în serviciu". "Ieri, domnul prim-ministru Marcel Ciolacu a lansat în spaţiul public o acuzaţie deosebit de gravă la adresa mea şi a campaniei mele, aceea că am avea în serviciul nostru o 'fermă de troli'. Acest lucru a fost deja dezminţit de instituţiile abilitate ale statului şi totuşi domnul prim-ministru Marcel Ciolacu a continuat să dea instrucţiuni instituţiilor publice din România, din subordinea domniei sale, pentru a investiga acest caz", a spus Mircea Geoană. El a spus şi că Marcel Ciolacu a susţinut, miercuri, în dezbaterea de la Antena 3 CNN, că are informaţia privind "ferma de troli" din surse politice şi că "nu este sigur că a vorbit despre Mircea Geoană". "Nu, domnule prim ministru Marcel Ciolacu, v-aţi referit la mine şi la campania mea - o minciună atât de evidentă şi o încercare brutală de a folosi poziţia dumneavoastră ca prim-ministru pentru a instructa instituţiile statului român într-o acţiune de campanie electorală. Acest lucru se numeşte, în termeni simpli, abuz de putere, iar în conformitate cu legea românească se numeşte abuz în serviciu", a afirmat Geoană. El i-a cerut premierului să menţioneze sursa informaţiilor. "Vă adresez, oficial, solicitarea de a face publică sursa politică a informaţiei dumneavoastră, adresa aşa-zisei ferme de troli, dacă aţi instructat oral sau oficial, în scris, instituţiile pe care le-aţi menţionat şi dacă acest lucru a fost făcut pe baza unor instrucţiuni explicite din partea prim-ministrului sau a lui Marcel Ciolacu, candidatul la preşedinţia României", a spus Mircea Geoană. El a calificat afirmaţiile lui Marcel Ciolacu drept "un act de o gravitate excepţională, o acuză nefondată la adresa unui contracandidat, folosind poziţia de prim-ministru". "Acest lucru este totalmente inacceptabil şi este clar în afara eticii democratice, dar cred că este şi în afara legii", a concluzionat Geoană. Sursa

Campania electorală pentru alegerile parlamentare începe vineri, la ora 00,00, şi se încheie la data de 30 noiembrie, la ora 7,00. Timp de 30 de zile, partidele, alianţele sau independenţii intraţi în cursa pentru un loc în noul Legislativ vor trebui să convingă electoratul să le acorde votul pe data de 1 decembrie. Candidaturile pentru parlamentare depuse în circumscripţiile electorale din ţară au rămas luni definitive. Fiecare competitor electoral va alege modalitatea de a transmite mesajul către alegători - de la afişe, sloganuri sau campania în online, la întâlnirea cu cetăţenii. La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, primarii le asigură competitorilor electorali panouri distincte de cele amplasate pentru afişajul electoral la alegerile pentru preşedintele României din acest an. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianţă politică sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot aplica cel mult două afişe electorale. Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat, precizează Biroul Electoral Central. Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei. Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024; difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Totodată, după încheierea campaniei, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări active plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei. "După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru preşedintele României din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile parlamentare", subliniază BEC. În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală. Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice gen pentru participarea la vot. În Camera Deputaţilor sunt în prezent 330 de parlamentari, iar la Senat - 136. În această perioadă se desfăşoară şi campania prezidenţială, începută în urmă cu o săptămână. Sursa

Cancer!