Dark Night

Candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, a fost proclamat miercuri învingător al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, cu un total de 277 de voturi electorale, după ce a câştigat statul Wisconsin, potrivit proiecţiilor realizate de CNN şi AP. Contracandidata sa democrată, Kamala Harris, a câştigat 224 de delegaţi, transmite EFE. Şi reţelele Fox News, CNN şi NBC l-au declarat pe Trump viitorul preşedinte după ce au estimat că acesta a obţinut suficiente voturi din Colegiul Electoral în urma victoriilor obţinute în faţa lui Harris în state în care s-a dus o luptă grea, între care clusiv Pennsylvania şi Wisconsin. Fostul preşedinte îşi revendicase deja victoria în faţa vicepreşedintei democrate Kamala Harris în timpul unui miting în faţa susţinătorilor săi la Palm Beach (Florida), după ce obţinuse rezultate parţiale bune şi câştigase votul popular, potrivit numărătorii preliminare. Colegiul Electoral este un organism format din 538 de delegaţi pe care îi aleg statele în funcţie de populaţia lor. Candidatul câştigător în fiecare stat, chiar şi cu un singur vot, ia toţi delegaţii acestuia, cu excepţia Nebraska şi Maine. Candidatul care ajunge la 270 câştigă alegerile. Câştigarea alegerilor prezidenţiale de către fostul preşedinte marchează o revenire extraordinară la putere la capătul unei campanii extrem de agitate, deosebit de agresive şi indecise până în ultimul minut, a comentat AFP. Trump, care nu a recunoscut niciodată că a pierdut alegerile din 2020 în faţa preşedintelui Joe Biden şi a fost pus sub acuzare pentru că a încercat să anuleze rezultatele, a plasat imigraţia, inflaţia şi criminalitatea în centrul campaniei sale populiste, notează DPA. Poziţiile sale în materie de politică externă - de la antipatia sa faţă de ajutorul militar pentru Ucraina până la promisiunea de a impune tarife generale la importuri - au stârnit nelinişte în rândul aliaţilor şi duşmanilor Washingtonului deopotrivă. Victoria unui fost preşedinte destituit de două ori marchează o revenire politică uluitoare şi afirmă cât de strâns este controlul său asupra Partidului Republican, comentează agenţia germană de presă. La vârsta de 78 de ani, mogulul imobiliar este cea mai în vârstă persoană care a fost aleasă vreodată preşedinte al SUA. În cel mai tulburător moment al campaniei, Trump a fost împuşcat şi rănit uşor în urechea dreaptă de un atacator care a deschis focul la un miting din Pennsylvania. El a evitat la limită moartea, însă unul dintre susţinătorii săi din mulţime a fost ucis. Sursa

Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a câştigat alegerile prezidenţiale desfăşurate la 3 noiembrie în Republica Moldova cu 55,33% din totalul voturilor alegătorilor, potrivit rezultatelor finale comunicate de Comisia Electorală Centrală. Autoritatea electorală a finalizat numărarea voturilor din cele 2.219 secţii de votare constituite atât în ţară, cât şi în străinătate, iar rezultatele arată că Maia Sandu a întrunit voturile a 929.964 de alegători (55,33%), în timp ce contracandidatul său, socialistul Alexandr Stoianoglo, a fost votat în turul al doilea de 750.644 de persoane (44,67%). În primul tur de scrutin, desfăşurat la 20 octombrie 2024, Maia Sandu a fost votată de 42,45% (656.354 alegători) dintre alegători. Sursa

Candidatul independent la Preşedinţie Mircea Geoană a afirmat, joi, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că declaraţiile lui Marcel Ciolacu privind "ferma de troli" angrenată în campania electorală reprezintă "abuz în serviciu". "Ieri, domnul prim-ministru Marcel Ciolacu a lansat în spaţiul public o acuzaţie deosebit de gravă la adresa mea şi a campaniei mele, aceea că am avea în serviciul nostru o 'fermă de troli'. Acest lucru a fost deja dezminţit de instituţiile abilitate ale statului şi totuşi domnul prim-ministru Marcel Ciolacu a continuat să dea instrucţiuni instituţiilor publice din România, din subordinea domniei sale, pentru a investiga acest caz", a spus Mircea Geoană. El a spus şi că Marcel Ciolacu a susţinut, miercuri, în dezbaterea de la Antena 3 CNN, că are informaţia privind "ferma de troli" din surse politice şi că "nu este sigur că a vorbit despre Mircea Geoană". "Nu, domnule prim ministru Marcel Ciolacu, v-aţi referit la mine şi la campania mea - o minciună atât de evidentă şi o încercare brutală de a folosi poziţia dumneavoastră ca prim-ministru pentru a instructa instituţiile statului român într-o acţiune de campanie electorală. Acest lucru se numeşte, în termeni simpli, abuz de putere, iar în conformitate cu legea românească se numeşte abuz în serviciu", a afirmat Geoană. El i-a cerut premierului să menţioneze sursa informaţiilor. "Vă adresez, oficial, solicitarea de a face publică sursa politică a informaţiei dumneavoastră, adresa aşa-zisei ferme de troli, dacă aţi instructat oral sau oficial, în scris, instituţiile pe care le-aţi menţionat şi dacă acest lucru a fost făcut pe baza unor instrucţiuni explicite din partea prim-ministrului sau a lui Marcel Ciolacu, candidatul la preşedinţia României", a spus Mircea Geoană. El a calificat afirmaţiile lui Marcel Ciolacu drept "un act de o gravitate excepţională, o acuză nefondată la adresa unui contracandidat, folosind poziţia de prim-ministru". "Acest lucru este totalmente inacceptabil şi este clar în afara eticii democratice, dar cred că este şi în afara legii", a concluzionat Geoană. Sursa

Campania electorală pentru alegerile parlamentare începe vineri, la ora 00,00, şi se încheie la data de 30 noiembrie, la ora 7,00. Timp de 30 de zile, partidele, alianţele sau independenţii intraţi în cursa pentru un loc în noul Legislativ vor trebui să convingă electoratul să le acorde votul pe data de 1 decembrie. Candidaturile pentru parlamentare depuse în circumscripţiile electorale din ţară au rămas luni definitive. Fiecare competitor electoral va alege modalitatea de a transmite mesajul către alegători - de la afişe, sloganuri sau campania în online, la întâlnirea cu cetăţenii. La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, primarii le asigură competitorilor electorali panouri distincte de cele amplasate pentru afişajul electoral la alegerile pentru preşedintele României din acest an. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianţă politică sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot aplica cel mult două afişe electorale. Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat, precizează Biroul Electoral Central. Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei. Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024; difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Totodată, după încheierea campaniei, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări active plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei. "După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru preşedintele României din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile parlamentare", subliniază BEC. În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală. Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice gen pentru participarea la vot. În Camera Deputaţilor sunt în prezent 330 de parlamentari, iar la Senat - 136. În această perioadă se desfăşoară şi campania prezidenţială, începută în urmă cu o săptămână. Sursa

Cancer!

La mulți ani, B-Zone. Încă puțin și facem majoratul!!

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a afirmat că interesele țării sale se întind ”de la Adriatică la stepele Asiei, de la Caucaz la Africa”, precizând că atunci când va fi necesar se va interveni în consecință, relatează skai.gr. Discursul lui Erdogan a fost susținut în fața absolvenților școlilor militare cu ocazia aniversării războiului greco-turc din 1919 – 1922, numit și Războiul din Asia Mică. „Dacă vom fi indiferenți la evoluțiile din regiunea noastră și din geografia din inima noastră, ne vom păcăli singuri. În cazul în care avem un expatriat de la Marea Adriatică la stepele Asiei, atunci cauza lui este cauza noastră. Din Caucaz până în Africa, oriunde avem un frate de-al nostru, săgeata lui este săgeata noastră”, a mai transmis Erdogan, citat de presa greacă. Sursa

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, va participa, vineri, la Forumul GLOBSEC 2024, care are loc în capitala Cehiei, Praga. Ciucă va participa la panelul "Election Earthquake: Democracy in Europe Post-2024". La reuniunea de la Praga participă şi ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu. Forumul internaţional de securitate GLOBSEC este recunoscut drept una dintre cele mai importante platforme de dialog din Europa, având ca scop evidenţierea rolului Europei Centrale şi de Est în menţinerea stabilităţii globale. Sursa

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, au semnat, sâmbătă, la Chişinău, o declaraţie cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova. Declaraţia a fost semnată "pornind de la caracterul special al relaţiilor bilaterale, bazate pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie" şi "reafirmând obiectivele trasate prin Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova". Documentul, care cuprinde opt puncte, prevede că România şi Republica Moldova vor coopera în vederea avansării la nivel politic şi tehnic a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ţara română asumându-şi obiectivul de a fi pregătită pentru aderare la orizontul anului 2030. De asemenea, în contextul regional actual, cele două ţări vor continua să avanseze în cooperarea militară şi de securitate pentru a consolida potenţialul de apărare al Republicii Moldova, se menţionează în textul declaraţiei. Potrivit acestuia, "o atenţie specială va fi acordată consolidării rezilienţei Republicii Moldova în faţa ameninţărilor hibride, dezinformării, subminării proceselor democratice şi a statului de drept". Totodată, cele două ţări vor îmbunătăţi cooperarea în plan judiciar, în gestionarea frontierelor, combaterea criminalităţii organizate şi economice, contracararea spălării banilor. Un alt obiectiv menţionat în declaraţie este prioritizarea interconectării energetice a celor două ţări şi a "dezvoltării pieţei energetice în Republica Moldova şi al integrării în mecanismele europene de piaţă şi de securitate a aprovizionării cu energie". Cooperarea pentru atragerea de fonduri europene, de la alte organisme internaţionale şi de investiţii private pentru realizarea unor proiecte de infrastructură de interes comun este inclusă, de asemenea, în declaraţia semnată sâmbătă de cei preşedinţi. Textul menţionează şi determinarea celor două ţări în acordarea de asistenţă Ucrainei pentru "gestionarea consecinţelor provocate de agresiunea Rusie". "România şi Republica Moldova vor coopera în facilitarea fluxurilor transfrontaliere de bunuri în vederea valorificării continue a Coridoarelor Solidarităţii, facilitării eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei, precum şi continuării dialogului în format trilateral pe subiecte de actualitate", se prevede în declaraţie. Un alt punct al documentului menţionează încurajarea de către autorităţile celor două ţări a dezvoltării cooperării atât la nivelul instituţiilor publice centrale, cât şi al autorităţilor locale, societăţii civile, mediului academic şi cultural, precum şi mass-media. Prezentăm în continuare conţinutul integral al celor opt puncte ale declaraţiei semnate de preşedinţii Klaus Iohannis şi Maia Sandu: 1. "Republica Moldova şi-a asumat obiectivul de a fi pregătită pentru aderare la Uniunea Europeană la orizontul anului 2030. În acest sens, vor fi valorificate oportunităţile de integrare graduală în Piaţa Unică Europeană şi alte spaţii sau mecanisme comune ale Uniunii Europene, în conformitate cu cadrul european aplicabil. România şi Republica Moldova vor coopera în vederea avansării la nivel politic şi tehnic a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în special prin demersuri diplomatice, consultări regulate la nivel guvernamental, schimb de experienţă în transpunerea şi implementarea legislaţiei UE, transfer de expertiză, inclusiv forme de instruire a funcţionarilor publici din Republica Moldova". 2. În contextul regional actual, menţinerea păcii, securităţii şi stabilităţii este un angajament comun şi interes vital al României şi Republicii Moldova. De aceea, România şi Republica Moldova vor continua să avanseze cooperarea militară şi de securitate în baza acordurilor în vigoare pentru a: consolida potenţialul de apărare al Republicii Moldova; creşte nivelul de interoperabilitate; spori contribuţia Republicii Moldova la misiunile internaţionale de gestionare a crizelor şi în susţinerea păcii, inclusiv cele derulate sub egida Politicii Comune de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene, alături de participarea la mecanismele UE de cooperare în domeniul apărării; fortifica mecanismele de consolidare a securităţii Republicii Moldova, de gestionare a situaţiilor de criză şi de contracarare a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. 3. În vederea sprijinirii integrării europene, o atenţie specială va fi acordată consolidării rezilienţei Republicii Moldova în faţa ameninţărilor hibride, dezinformării, subminării proceselor democratice şi a statului de drept. De aceea, România şi Republica Moldova vor aprofunda cooperarea pentru a contracara ameninţările hibride, combate dezinformarea, consolida securitatea cibernetică şi creşte rezilienţa instituţională şi societală, precum şi cea a infrastructurii critice. Totodată, România şi Republica Moldova vor urmări cu atenţie provocările la adresa securităţii spaţiului informaţional şi tentativele de interferenţă şi subminare a proceselor democratice şi vor coopera pentru evaluarea şi combaterea acestor tentative. 4. România şi Republica Moldova vor urmări îmbunătăţirea cooperării pe aspectele legate de gestionarea frontierelor, combaterea crimei organizate şi economice, contracararea spălării banilor şi a circuitelor financiare ilicite. În acelaşi timp, va fi încurajată cooperarea judiciară bilaterală. 5. În conformitate cu acordurile şi mecanismele de coordonare existente, România şi Republica Moldova vor prioritiza implementarea proiectelor strategice de interconectare energetică, diversificare a surselor de aprovizionare, transport, stocare şi dezvoltare a capacităţilor de generare a energiei în Republica Moldova, inclusiv din surse alternative. Părţile vor aprofunda cooperarea cu obiectivul dezvoltării pieţei energetice în Republica Moldova şi al integrării în mecanismele europene de piaţă şi de securitate a aprovizionării cu energie. 6. România şi Republica Moldova vor coopera în atragerea fondurilor europene, a finanţărilor din partea instituţiilor financiare internaţionale şi a investiţiilor private pentru realizarea proiectelor de infrastructură de interes comun. 7. Fiind determinate să acorde asistenţă Ucrainei în gestionarea consecinţelor provocate de agresiunea Rusiei, România şi Republica Moldova vor coopera în facilitarea fluxurilor transfrontaliere de bunuri în vederea valorificării continue a Coridoarelor Solidarităţii, facilitării eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei, precum şi continuării dialogului în format trilateral pe subiecte de actualitate. 8. România şi Republica Moldova vor încuraja dezvoltarea cooperării atât la nivelul instituţiilor publice centrale, cât şi al autorităţilor locale, societăţii civile, mediului academic şi cultural, precum şi mass-media". Sursa

Profesia de marinar se potriveşte temerarilor veritabili, caracterelor puternice şi celor capabili de sacrificiu şi în măsură să abordeze neînfricat provocările de orice natură, spune, joi, preşedintele Klaus Iohannis, care e pentru ultima dată la această sărbătoare în calitate de şef al statului. Klaus Iohannis, ultima dată ca preşedinte la Ziua Marinei. „În acest ultim an de mandat, este cu atât mai emoţionant pentru mine să mă aflu alături de dumneavoastră, pentru a celebra împreună una dintre cele mai aşteptate sărbători. Se creează de fiecare dată o atmosferă extraordinară aici! Mă bucur să văd atât de mulţi români veniţi special aici pentru a participa la festivităţile dedicate navigatorilor noştri, militari şi civili deopotrivă, care poartă cu mândrie drapelul României în lume. Dragi marinari, nu întâmplător protectoarea Marinei Române este Sfânta Fecioară Maria, ale cărei atribute - hotărârea, tenacitatea şi forţa - îi inspiră pe marinarii noştri, astfel încât să facă faţă provocărilor acestei vocaţii speciale. Profesia de marinar se potriveşte temerarilor veritabili, caracterelor puternice şi celor capabili de sacrificiu şi în măsură să abordeze neînfricat provocările de orice natură”, a spus Klaus Iohannis, în debutul discursului său de Ziua Marinei Române. Dăruirea şi profesionalismul cu care marinarii poartă drapelul României în lume sunt exemplare şi „devin repere pentru întreaga societate şi modele de urmat în special pentru tinerele generaţii”. Preşedintele a mai spus că azi trebuie să ne gândim „cu respect şi recunoştinţă” la cei care au plătit jertfa supremă pe mările şi oceanele lumii, departe de familie şi de cei dragi, şi să le aducem un pios omagiu eroilor marinari ai României. „Chiar dacă trăim vremuri marcate de multiple provocări de securitate, România este astăzi o ţară sigură şi stabilă, înscrisă ireversibil pe calea dezvoltării democratice, alături de partenerii şi de Aliaţii din Uniunea Europeană şi din NATO. Aici, pe ţărmul Mării Negre, în vecinătatea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, vedem mai clar ca oricând rezultatele efortului politic, diplomatic şi militar al României din ultimii ani. Ţara noastră beneficiază astăzi de cele mai solide garanţii de securitate, iar cetăţenii români sunt apăraţi şi protejaţi în faţa oricăror potenţiale ameninţări. Regiunea Mării Negre a devenit o zonă recunoscută şi tratată ca fiind de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, iar acest fapt a fost consemnat oficial şi în cele mai importante documente strategice ale NATO”, a spus preşedintele României. Acesta a adăugat că, prin dialog şi implicare permanentă, s-a consolidat această abordare inclusiv la recentul Summit NATO de la Washington, când toţi Aliaţii au subliniat că rămân ferm angajaţi faţă de securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre, „un rezultat care este foarte bun pentru ţara noastră”. „Iată, aşadar, că România este recunoscută şi apreciată la nivel aliat ca un pilon solid de securitate regională şi un contribuitor major la procesul de consolidare a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Este şi firesc să fie aşa, pentru că România are o serie de iniţiative care produc deja rezultate importante pentru securitatea regiunii noastre, una dintre ele fiind înfiinţarea unei Grupări Operative pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, alături de Bulgaria şi Turcia”, potrivit preşedintelui Iohannis. Acesta aminteşte că începând cu anul 2015, a înfiinţat şi operaţionalizat numeroase structuri NATO în România, iar prezenţa camarazilor Aliaţi, care se antrenează alături de militarii români pe teritoriul naţional, a crescut constant, atingând un număr de aproximativ 5.000 de militari Aliaţi dislocaţi în România. „Această colaborare denotă angajamentul nostru ferm de a ne apăra reciproc, conform Articolului 5 al Tratatului de la Washington. Îmi reafirm cu acest prilej aprecierea şi recunoştinţa pentru prezenţa în ţara noastră a militarilor din Statele Unite ale Americii, Franţa, Polonia, Portugalia, Belgia, Italia, Marea Britanie, Ţările de Jos, Spania, Bulgaria, Ungaria, Canada, Turcia, Grecia, Macedonia de Nord şi Luxemburg. Totodată, le mulţumesc forţelor aeriene din Finlanda şi Marea Britanie, care au încheiat recent misiunea de poliţie aeriană în România”, a mai spus Klaus Iohannis. Preşedintele României spune că ţara noastră continuă să fie un pilon important al securităţii regionale şi euroatlantice. „Rămânem solidari cu Aliaţii noştri din NATO şi cu partenerii din Uniunea Europeană în eforturile de asistenţă dedicată Ucrainei, care luptă de peste doi ani şi jumătate împotriva unei agresiuni brutale şi ilegale”, spune Iohannis. Acesta le-a spus marinarilor: „devotamentul, tenacitatea şi spiritul de sacrificiu care vă definesc constituie un exemplu de excelenţă, iar Forţele Navale Române reprezintă un simbol al puterii şi al rezilienţei naţionale. În contextul actual de securitate, tot mai provocator, inclusiv în mediul maritim, rolul Forţelor Navale Române în asigurarea libertăţii de navigaţie şi a securităţii maritime este esenţial. Cu prilejul Zilei Marinei Române, în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor deosebite obţinute, am dat curs propunerii ministrului apărării naţionale şi am decorat Drapelul de Luptă al Statului Major al Forţelor Navale cu Ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de Comandor cu însemn de pace pentru militari. Vă felicit pentru modul în care vă îndepliniţi misiunile, atât în apele teritoriale, cât şi dincolo de acestea, alături de Aliaţii şi de partenerii noştri din NATO şi din Uniunea Europeană, şi vă urez mult succes în continuare!”. Totodată, le-a transmis marinarilor civili sănătate şi cât mai multe reuşite în activitatea lor profesională, „oriunde s-ar afla”. „Fie ca Sfânta Fecioară Maria, protectoarea Marinei Române, să vă aibă în pază şi în ocrotire! La mulţi ani şi bun cart înainte”, le-a urat Iohannis marinarilor. Sursa

Premierul olandez Mark Rutte îi va succeda lui Jens Stoltenberg la şefia alianţei Nord-Atlantice, în timp ce actualul adjunct al NATO, Mircea Geoană, care ocupă această funcţie din 2019, este aşteptat să se retragă, potrivit unor oficiali NATO care au făcut aceste declaraţii sub anonimat pentru POLITICO. Un diplomat NATO de rang înalt din Europa de Vest a declarat că există un consens general în rândul aliaţilor că un est-european ar trebui să fie ales de Rutte în calitate de adjunct. Printre cei care concurează pentru postul de secretar general adjunct al NATO se află doi foşti oficiali de rang înalt din Macedonia de Nord şi Bulgaria, două ţări aflate sub control sovietic până la sfârşitul Războiului Rece. „Postul ar putea foarte bine să revină unei femei din Europa de Est”, a declarat pentru POLITICO fostul purtător de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. Numele fostului ministru al apărării din Macedonia de Nord, Radmila Šekerinska, a fost vehiculat pe scară largă, potrivit unui diplomat NATO şi unui înalt oficial NATO. În cazul în care ea va fi aleasă pentru postul de adjunct la NATO, ea va fi cel mai înalt oficial NATO din regiunea Balcanilor de Vest din afara Uniunii Europene, ţara devenind membru al Alianţei în urmă cu patru ani. Un alt pretendent este fostul vicepremier al Bulgariei şi fost comisar european Mariya Gabriel, potrivit a doi oficiali care au cunoştinţă directă de planurile acesteia, notează POLITICO. Pe lângă cele două candidate, există şi alte nume prezentate lui Rutte. Fostul prim-ministru leton Krišjānis Kariņš, care a dorit cândva postul lui Rutte, candidează pentru a fi adjunctul acestuia, potrivit unui înalt oficial leton. Premierul olandez Mark Rutte a fost ales drept următorul secretar general al NATO în luna iunie. Acesta va prelua funcţia în luna octombrie, atunci când Jens Stoltenberg, actualul şef NATO, îşi va încheia mandatul. Sursa