Dark Night

Grad acordat!

Grad acordat!

Candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, a fost proclamat miercuri învingător al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, cu un total de 277 de voturi electorale, după ce a câştigat statul Wisconsin, potrivit proiecţiilor realizate de CNN şi AP. Contracandidata sa democrată, Kamala Harris, a câştigat 224 de delegaţi, transmite EFE. Şi reţelele Fox News, CNN şi NBC l-au declarat pe Trump viitorul preşedinte după ce au estimat că acesta a obţinut suficiente voturi din Colegiul Electoral în urma victoriilor obţinute în faţa lui Harris în state în care s-a dus o luptă grea, între care clusiv Pennsylvania şi Wisconsin. Fostul preşedinte îşi revendicase deja victoria în faţa vicepreşedintei democrate Kamala Harris în timpul unui miting în faţa susţinătorilor săi la Palm Beach (Florida), după ce obţinuse rezultate parţiale bune şi câştigase votul popular, potrivit numărătorii preliminare. Colegiul Electoral este un organism format din 538 de delegaţi pe care îi aleg statele în funcţie de populaţia lor. Candidatul câştigător în fiecare stat, chiar şi cu un singur vot, ia toţi delegaţii acestuia, cu excepţia Nebraska şi Maine. Candidatul care ajunge la 270 câştigă alegerile. Câştigarea alegerilor prezidenţiale de către fostul preşedinte marchează o revenire extraordinară la putere la capătul unei campanii extrem de agitate, deosebit de agresive şi indecise până în ultimul minut, a comentat AFP. Trump, care nu a recunoscut niciodată că a pierdut alegerile din 2020 în faţa preşedintelui Joe Biden şi a fost pus sub acuzare pentru că a încercat să anuleze rezultatele, a plasat imigraţia, inflaţia şi criminalitatea în centrul campaniei sale populiste, notează DPA. Poziţiile sale în materie de politică externă - de la antipatia sa faţă de ajutorul militar pentru Ucraina până la promisiunea de a impune tarife generale la importuri - au stârnit nelinişte în rândul aliaţilor şi duşmanilor Washingtonului deopotrivă. Victoria unui fost preşedinte destituit de două ori marchează o revenire politică uluitoare şi afirmă cât de strâns este controlul său asupra Partidului Republican, comentează agenţia germană de presă. La vârsta de 78 de ani, mogulul imobiliar este cea mai în vârstă persoană care a fost aleasă vreodată preşedinte al SUA. În cel mai tulburător moment al campaniei, Trump a fost împuşcat şi rănit uşor în urechea dreaptă de un atacator care a deschis focul la un miting din Pennsylvania. El a evitat la limită moartea, însă unul dintre susţinătorii săi din mulţime a fost ucis. Sursa

Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a câştigat alegerile prezidenţiale desfăşurate la 3 noiembrie în Republica Moldova cu 55,33% din totalul voturilor alegătorilor, potrivit rezultatelor finale comunicate de Comisia Electorală Centrală. Autoritatea electorală a finalizat numărarea voturilor din cele 2.219 secţii de votare constituite atât în ţară, cât şi în străinătate, iar rezultatele arată că Maia Sandu a întrunit voturile a 929.964 de alegători (55,33%), în timp ce contracandidatul său, socialistul Alexandr Stoianoglo, a fost votat în turul al doilea de 750.644 de persoane (44,67%). În primul tur de scrutin, desfăşurat la 20 octombrie 2024, Maia Sandu a fost votată de 42,45% (656.354 alegători) dintre alegători. Sursa

Candidatul independent la Preşedinţie Mircea Geoană a afirmat, joi, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că declaraţiile lui Marcel Ciolacu privind "ferma de troli" angrenată în campania electorală reprezintă "abuz în serviciu". "Ieri, domnul prim-ministru Marcel Ciolacu a lansat în spaţiul public o acuzaţie deosebit de gravă la adresa mea şi a campaniei mele, aceea că am avea în serviciul nostru o 'fermă de troli'. Acest lucru a fost deja dezminţit de instituţiile abilitate ale statului şi totuşi domnul prim-ministru Marcel Ciolacu a continuat să dea instrucţiuni instituţiilor publice din România, din subordinea domniei sale, pentru a investiga acest caz", a spus Mircea Geoană. El a spus şi că Marcel Ciolacu a susţinut, miercuri, în dezbaterea de la Antena 3 CNN, că are informaţia privind "ferma de troli" din surse politice şi că "nu este sigur că a vorbit despre Mircea Geoană". "Nu, domnule prim ministru Marcel Ciolacu, v-aţi referit la mine şi la campania mea - o minciună atât de evidentă şi o încercare brutală de a folosi poziţia dumneavoastră ca prim-ministru pentru a instructa instituţiile statului român într-o acţiune de campanie electorală. Acest lucru se numeşte, în termeni simpli, abuz de putere, iar în conformitate cu legea românească se numeşte abuz în serviciu", a afirmat Geoană. El i-a cerut premierului să menţioneze sursa informaţiilor. "Vă adresez, oficial, solicitarea de a face publică sursa politică a informaţiei dumneavoastră, adresa aşa-zisei ferme de troli, dacă aţi instructat oral sau oficial, în scris, instituţiile pe care le-aţi menţionat şi dacă acest lucru a fost făcut pe baza unor instrucţiuni explicite din partea prim-ministrului sau a lui Marcel Ciolacu, candidatul la preşedinţia României", a spus Mircea Geoană. El a calificat afirmaţiile lui Marcel Ciolacu drept "un act de o gravitate excepţională, o acuză nefondată la adresa unui contracandidat, folosind poziţia de prim-ministru". "Acest lucru este totalmente inacceptabil şi este clar în afara eticii democratice, dar cred că este şi în afara legii", a concluzionat Geoană. Sursa

Campania electorală pentru alegerile parlamentare începe vineri, la ora 00,00, şi se încheie la data de 30 noiembrie, la ora 7,00. Timp de 30 de zile, partidele, alianţele sau independenţii intraţi în cursa pentru un loc în noul Legislativ vor trebui să convingă electoratul să le acorde votul pe data de 1 decembrie. Candidaturile pentru parlamentare depuse în circumscripţiile electorale din ţară au rămas luni definitive. Fiecare competitor electoral va alege modalitatea de a transmite mesajul către alegători - de la afişe, sloganuri sau campania în online, la întâlnirea cu cetăţenii. La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, primarii le asigură competitorilor electorali panouri distincte de cele amplasate pentru afişajul electoral la alegerile pentru preşedintele României din acest an. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianţă politică sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot aplica cel mult două afişe electorale. Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat, precizează Biroul Electoral Central. Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei. Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024; difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Totodată, după încheierea campaniei, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări active plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei. "După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru preşedintele României din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile parlamentare", subliniază BEC. În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală. Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice gen pentru participarea la vot. În Camera Deputaţilor sunt în prezent 330 de parlamentari, iar la Senat - 136. În această perioadă se desfăşoară şi campania prezidenţială, începută în urmă cu o săptămână. Sursa

Cancer!

La mulți ani, B-Zone. Încă puțin și facem majoratul!!

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a afirmat că interesele țării sale se întind ”de la Adriatică la stepele Asiei, de la Caucaz la Africa”, precizând că atunci când va fi necesar se va interveni în consecință, relatează skai.gr. Discursul lui Erdogan a fost susținut în fața absolvenților școlilor militare cu ocazia aniversării războiului greco-turc din 1919 – 1922, numit și Războiul din Asia Mică. „Dacă vom fi indiferenți la evoluțiile din regiunea noastră și din geografia din inima noastră, ne vom păcăli singuri. În cazul în care avem un expatriat de la Marea Adriatică la stepele Asiei, atunci cauza lui este cauza noastră. Din Caucaz până în Africa, oriunde avem un frate de-al nostru, săgeata lui este săgeata noastră”, a mai transmis Erdogan, citat de presa greacă. Sursa

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, va participa, vineri, la Forumul GLOBSEC 2024, care are loc în capitala Cehiei, Praga. Ciucă va participa la panelul "Election Earthquake: Democracy in Europe Post-2024". La reuniunea de la Praga participă şi ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu. Forumul internaţional de securitate GLOBSEC este recunoscut drept una dintre cele mai importante platforme de dialog din Europa, având ca scop evidenţierea rolului Europei Centrale şi de Est în menţinerea stabilităţii globale. Sursa

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, au semnat, sâmbătă, la Chişinău, o declaraţie cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova. Declaraţia a fost semnată "pornind de la caracterul special al relaţiilor bilaterale, bazate pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie" şi "reafirmând obiectivele trasate prin Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova". Documentul, care cuprinde opt puncte, prevede că România şi Republica Moldova vor coopera în vederea avansării la nivel politic şi tehnic a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ţara română asumându-şi obiectivul de a fi pregătită pentru aderare la orizontul anului 2030. De asemenea, în contextul regional actual, cele două ţări vor continua să avanseze în cooperarea militară şi de securitate pentru a consolida potenţialul de apărare al Republicii Moldova, se menţionează în textul declaraţiei. Potrivit acestuia, "o atenţie specială va fi acordată consolidării rezilienţei Republicii Moldova în faţa ameninţărilor hibride, dezinformării, subminării proceselor democratice şi a statului de drept". Totodată, cele două ţări vor îmbunătăţi cooperarea în plan judiciar, în gestionarea frontierelor, combaterea criminalităţii organizate şi economice, contracararea spălării banilor. Un alt obiectiv menţionat în declaraţie este prioritizarea interconectării energetice a celor două ţări şi a "dezvoltării pieţei energetice în Republica Moldova şi al integrării în mecanismele europene de piaţă şi de securitate a aprovizionării cu energie". Cooperarea pentru atragerea de fonduri europene, de la alte organisme internaţionale şi de investiţii private pentru realizarea unor proiecte de infrastructură de interes comun este inclusă, de asemenea, în declaraţia semnată sâmbătă de cei preşedinţi. Textul menţionează şi determinarea celor două ţări în acordarea de asistenţă Ucrainei pentru "gestionarea consecinţelor provocate de agresiunea Rusie". "România şi Republica Moldova vor coopera în facilitarea fluxurilor transfrontaliere de bunuri în vederea valorificării continue a Coridoarelor Solidarităţii, facilitării eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei, precum şi continuării dialogului în format trilateral pe subiecte de actualitate", se prevede în declaraţie. Un alt punct al documentului menţionează încurajarea de către autorităţile celor două ţări a dezvoltării cooperării atât la nivelul instituţiilor publice centrale, cât şi al autorităţilor locale, societăţii civile, mediului academic şi cultural, precum şi mass-media. Prezentăm în continuare conţinutul integral al celor opt puncte ale declaraţiei semnate de preşedinţii Klaus Iohannis şi Maia Sandu: 1. "Republica Moldova şi-a asumat obiectivul de a fi pregătită pentru aderare la Uniunea Europeană la orizontul anului 2030. În acest sens, vor fi valorificate oportunităţile de integrare graduală în Piaţa Unică Europeană şi alte spaţii sau mecanisme comune ale Uniunii Europene, în conformitate cu cadrul european aplicabil. România şi Republica Moldova vor coopera în vederea avansării la nivel politic şi tehnic a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în special prin demersuri diplomatice, consultări regulate la nivel guvernamental, schimb de experienţă în transpunerea şi implementarea legislaţiei UE, transfer de expertiză, inclusiv forme de instruire a funcţionarilor publici din Republica Moldova". 2. În contextul regional actual, menţinerea păcii, securităţii şi stabilităţii este un angajament comun şi interes vital al României şi Republicii Moldova. De aceea, România şi Republica Moldova vor continua să avanseze cooperarea militară şi de securitate în baza acordurilor în vigoare pentru a: consolida potenţialul de apărare al Republicii Moldova; creşte nivelul de interoperabilitate; spori contribuţia Republicii Moldova la misiunile internaţionale de gestionare a crizelor şi în susţinerea păcii, inclusiv cele derulate sub egida Politicii Comune de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene, alături de participarea la mecanismele UE de cooperare în domeniul apărării; fortifica mecanismele de consolidare a securităţii Republicii Moldova, de gestionare a situaţiilor de criză şi de contracarare a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. 3. În vederea sprijinirii integrării europene, o atenţie specială va fi acordată consolidării rezilienţei Republicii Moldova în faţa ameninţărilor hibride, dezinformării, subminării proceselor democratice şi a statului de drept. De aceea, România şi Republica Moldova vor aprofunda cooperarea pentru a contracara ameninţările hibride, combate dezinformarea, consolida securitatea cibernetică şi creşte rezilienţa instituţională şi societală, precum şi cea a infrastructurii critice. Totodată, România şi Republica Moldova vor urmări cu atenţie provocările la adresa securităţii spaţiului informaţional şi tentativele de interferenţă şi subminare a proceselor democratice şi vor coopera pentru evaluarea şi combaterea acestor tentative. 4. România şi Republica Moldova vor urmări îmbunătăţirea cooperării pe aspectele legate de gestionarea frontierelor, combaterea crimei organizate şi economice, contracararea spălării banilor şi a circuitelor financiare ilicite. În acelaşi timp, va fi încurajată cooperarea judiciară bilaterală. 5. În conformitate cu acordurile şi mecanismele de coordonare existente, România şi Republica Moldova vor prioritiza implementarea proiectelor strategice de interconectare energetică, diversificare a surselor de aprovizionare, transport, stocare şi dezvoltare a capacităţilor de generare a energiei în Republica Moldova, inclusiv din surse alternative. Părţile vor aprofunda cooperarea cu obiectivul dezvoltării pieţei energetice în Republica Moldova şi al integrării în mecanismele europene de piaţă şi de securitate a aprovizionării cu energie. 6. România şi Republica Moldova vor coopera în atragerea fondurilor europene, a finanţărilor din partea instituţiilor financiare internaţionale şi a investiţiilor private pentru realizarea proiectelor de infrastructură de interes comun. 7. Fiind determinate să acorde asistenţă Ucrainei în gestionarea consecinţelor provocate de agresiunea Rusiei, România şi Republica Moldova vor coopera în facilitarea fluxurilor transfrontaliere de bunuri în vederea valorificării continue a Coridoarelor Solidarităţii, facilitării eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei, precum şi continuării dialogului în format trilateral pe subiecte de actualitate. 8. România şi Republica Moldova vor încuraja dezvoltarea cooperării atât la nivelul instituţiilor publice centrale, cât şi al autorităţilor locale, societăţii civile, mediului academic şi cultural, precum şi mass-media". Sursa