BIS aka OldNab

Președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Eugen Nicolicea, a declarat că autostrăzile pot să mai aștepte, deoarece PSD are alte priorități: salariile bugetarilor și pensiile, scrie digi24.ro. „Autostrăzile pot să mai aștepte”, a declarat deputatul PSD, într-o emisiune la un post tv. Tot el a adăugat motivul: „Prioritățile PSD sunt salariile și pensiile”. „Am ajuns în situaţia în care trebuie să ai grijă să nu moară bunica şi abia pe urmă să vezi ce bani ai ca să-ţi cumperi pantofi”, și-a explicat Nicolicea poziția. Deputat aflat la al șaptelea mandat (a reprezentat județele Mehedinți, Buzău și Călărași), Eugen Nicolicea a trecut prin mai multe partide de-a lungul carierei sale politice: PDSR, PSD, UNPR, iar PSD. Soția deputatului social-democrat, Nicoleta Nicolicea, a fost numită, acum două luni, șef de serviciu (resurse umane) în cadrul Transgaz, Unitatea de Management care se ocupă de implementarea proiectului secțiunii românești a gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Soția lui Nicolicea a mai fost membru în Consiliul de Administrație al TVR și consilier la Cancelaria prim-ministrului Victor Ponta. Revenind la investițiile Guvernelor PSD-ALDE, încă de la început, când a fost făcut bugetul de stat pe 2017, investițiilor le-a fost alocată una din cele mai mici sume din ultimii 12 ani: 34,4 miliarde lei, echivalentul a 4,2% din PIB. În primele trei luni ale anului, nu s-au făcut însă investiții nici de 4% din suma trecută în buget. SURSE: Circul Politic, ziare.com, Digi24, stiripesurse.ro, bursa.ro, HotNews, DC News, Libertatea, Realitatea, Evenimentul Zilei, Antena 3, EurActiv, Flux24, comisarul, InfOpinia, AK-24, actualmm.ro, Ziarul de Iaşi, mytex.ro, obiectiv argeşean, stireacalda.ro, România24, debanat.ro, inro, newslist.ro, diacaf.com.

Unele aspecte conținute în investigațiile jurnalistice ale RISE Project fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA, susține instituția, într-un comunicat de presă. Urmărirea penală este începută in rem, adică față de fapte, nu de persoane. Din comunicatul DNA rezultă că ar fi anchetate atât aspecte legate de nota secretă a DGPI, cât și aspecte vizând afacerile din Brazilia. Afaceri despre care RISE Project a dezvăluit că l-ar avea în prim-plan pe șeful PSD, Liviu Dragnea. Printr-un comunicat de presă, DNA transmite că unele din aspectele semnalate de presă fac obiectul unei anchete penale încă de acum câteva luni. „O parte dintre aspectele conținute în investigația jurnalistică publicată la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. În acest dosar, constituit pe bază de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, începerea urmăririi penale in rem (față de fapte) sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție și asimilate corupției”, se arată în comunicatul DNA. Anchetatorii mai spun că, după începerea urmăririi penale, „au fost administrate mijloace de probă constând în audieri de martori, ridicări de documente, solicitări de relații de la autoritățile naționale și de la autoritățile din Brazilia”. Anunțul procurorilor anticorupție vine după ce Rise Project a publicat, joi, o notă secretă atribuită serviciului secret al MAI, din 2011, din care reies legăturile lui Liviu Dragnea cu Tel Drum SA și „mijloacele frauduloase” în care s-au făcut în Teleorman afaceri de sute de milioane de euro. Nota „Doi și-un sfert” descrie o „rețea infracțională compusă din persoane cu putere de decizie în județ” prin care Liviu Dragnea, baron local, fraudează fonduri europene și guvernamentale, au arătat jurnaliștii RISE Project. Documentul, despre care Rise Project spune că s-ar afla acum în arhiva Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), fosta „Doi și-un sfert”, îl identifică încă din primele rânduri pe Dragnea ca fiind „deținătorul majoritar al acțiunilor la purtător de la SC Tel Drum SA”. În notă erau dezvăluite afacerile cu bani publici ale grupării Dragnea, zeci de licitații, controlul real al firmei Tel Drum, lucrări fictive, donații suspecte la partid, cercuri relaționale și de influență. Documentul, intitulat „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al județului Teleorman”, a fost clasificat și „îngropat instituțional”, susțin jurnaliștii. DGPI a susținut, joi seară, printr-un comunicat de presă că documentul prezentat de Rise Project nu i-ar aparține, dar arată că „potrivit prevederilor legale în vigoare, acest tip de documente se gestionează de către emitenţi”. Vineri, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat: ”Dacă raportul este real, faptele ar fi de competenţa DNA, nu vă pot preciza dacă acest document este real sau nu”. Ulterior, Lazăr a adăugat: „Dacă nu cumva are (DNA - n.r.) un dosar în lucru”. Jurnaliștii Rise Project au dezvăluit că Mugurel Gheorghiaș, coleg din facultate al lui Dragnea și acționar al Tel Drum, a înființat în Brazilia o firmă pentru innvestiții în hoteluri, restaurante și alte imobiliare. De cel puțin șase ori, acesta a introdus în Brazilia bani descriși ca fiind „investiții directe din România”. Un alt coleg de facultate al liderului PSD, milionarul Costel Comana, care s-a sinucis în 2015, în timpul unei curse de avion Brazilia-Costa Rica, a înființat și el două firme pe malul Atlanticului. Jurnaliștii au identificat și vila cu piscină și teren de tenis cumpărată de Gheorghiaș pe malul Atlanticului, în care și-au petrecut vacanțele Dragnea, Comana și alții. Ulterior, Rise Project a susținut că afacerile din America de Sud ale șefului PSD ar fi intrat „în colimatorul” procurorilor brazilieni. De asemenea, jurnaliștii au documentat cele 16 călătorii în Brazilia făcute de Liviu Dragnea, de secretara acestuia și de foștii colegi de facultate. SURSE: Digi24, ProTV, Mediafax, stiripesurse.ro, Revista 22, money.ro, Libertatea, România Liberă, AK-24, Europa FM, jurnalistii.ro, România TV, profit.ro, Gazeta de Sud, RFI, AGERPRES, Republica, Cotidianul, Iaşi TV Life, A.M. Press, news.ro, Curierul Naţional, Obiectiv de Suceava, InfOpinia, Actual de Cluj, Great News, Gândul, Ponturi despre..., gazetaph.ro, ExplozivNews24, Eskape, Ziarul Profit, Active News, economica.net, wall-street.ro.

Potrivit hotnews.ro, este o casa de vacanta din Bușteni deținută de o firmă care îi are ca acționari pe oameni din anturajul Tel Drum și S&P Investment Management SRL, societate deținută până recent în proporție de 90% de Valentin Ștefan Dragnea, fiul liderului PSD. Jurnaliștii menționează că, după ce au început investigațiile cu afacerile fiului, toate părțile sociale din firmă au fost transferate pe numele lui Liviu Ilie DRAGNE, un interpus al familiei Dragnea. Cine este Ilie Dragnea? Nea Ilie este din comuna Gratia, județul Teleorman - aceeaşi comună unde s-a născut şi Liviu Dragnea. Bărbatul locuieşte acum într-un bloc sărăcăcios din sectorul trei al Capitalei. Porivit jurnaliştilor de la Hotnews, vecinii îl descriu pe nea Ilie ca pe un om simplu şi mărturisesc că nu s-ar fi gândit niciodată că bărbatul ar fi implicat în vreo afacere de asemenea amploare. Clădirea din Bușteni are trei nivele, 11 camere şi e amplasată pe un un teren de 2.000 de mp. Vila - scriu jurnaliștii - a aparținut în trecut lui Constantin Cunescu și Sergiu Cunescu, fost președinte al Partidului Social Roman. De asemenea, scrie Hotnews, Liviu Dragnea ar fi fost văzut pe șantier de mai multe ori. Totuși, în declaratia de avere a lui Liviu Dragnea NU apare niciun imobil în Bușteni. Însă, în declarația de avere din 2013 figurează un teren intravilan în Bușteni deţinut de fosta soție a lui Dragnea, Bombonica Dragnea. În declarația șefului PSD, terenul din Bușteni dispare în 2016. Jurnaliștii mai menționează că i-a fost cerut un punct de vedere liderului PSD, însă nu au primit un răspuns. SURSE: Realitatea, Digi24.

Numele tău: BIS aka OldNabPoziţia ta: Cred că "holocaustul" este o minciună inventată de evrei.Argumentul 1: 13 milioane de oameni morţi în doar 3 ani de zile? Înseamnă în jur de 8 oameni omorâţi, 24/7, non-stop, în fiecare minut (ceea ce este aberant).Argumentul 2: Găurile din camera de gazare de la Auschwitz (cele din tavan, pentru a părea adevărată povestea cu gazul introdus pe acolo) sunt făcute după război, la fel şi ca un "cuptor", construit de sovietici în 1947. Argumentul 3: Zyklon B nu este o otravă potrivită pentru a omorî oameni. Era folosit pentru a "gaza" hainele deţinuţilor, din cauza răspândirii tifosului prin păduchi (cauza principală a morţii celor 271.000 de persoane, alături de foame). Argumentul 4: La Auschwitz existau piscină, teren de fotbal, operă, teatru, bordel şi, în special, poştă, despre care Crucea Roşie scria în septembrie 1944, într-un raport, că "deţinuţilor le era permis să primească pachete şi că zvonurile privind «camerele de gazare» nu erau verificabile." Argumentul 5: Tot Crucea Roşie oferea, în 1979, următoarele cifre privind numărul morţilor din lagărele de concentrare: Argumentul 6: World Almanac (Wikipedia vremii) oferea următoarele cifre: Alte precizări: Dacă mai sunt şi alte nedumeriri, pot veni cu mai multe argumente.

Miniștrii de interne ai țărilor din UE, reuniți la Tallin, s-au angajat joi să ia "măsuri urgente" pentru a ajuta Italia, copleșită de sosirile neîncetate de migranți pe coastele sale, a anunțat Președinția estonă a Consiliului UE, informează AFP. "Situația din Mediterana Centrală și presiunea pe care o cauzează aceasta asupra Italiei este o sursă foarte mare de îngrijorare pentru toate statele membre" ale UE, subliniază într-un comunicat Estonia, țară ce a preluat recent președinția prin rotație a Consiliului UE. În timpul acestei reuniuni informale, prevăzută de multă vreme dar marcată de actualitatea ultimelor zile, miniștrii și-au "reafirmat angajamentul de a lua măsuri urgente". Este vorba, a precizat o sursă europeană prezentă la reuniune, de a pune în aplicare "mai bine și mai rapid" un anumit număr de elemente deja decise în timpul întrevederilor precedente. "Acesta este un rezultat foarte pozitiv, că președinția și toate cele 28 de state membre se angajează să susțină solidaritatea și responsabilitatea în politica noastră privind migrația", și-a exprimat satisfacția comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramoupolos. De asemenea, trebuie sporite angajamentele luate față de Libia, țară traversată de aproape toți migranții ce încearcă periculoasa traversare a Mării Mediterane, precum și față de țările de origine sau de tranzit ale migranților, a precizat președinția estonă. Miniștrii au "salutat" de asemenea inițiativa italiană privind impunerea unui "cod de conduită" pentru ONG-urile care desfășoară misiuni de salvare, activitate ce trebuie efectuată "într-un cadru de reguli la care trebuie să se adere". "Italia esta cea care va face propunerea, în colaborare cu Comisia Europeană și ascultând desigur ONG-urile", a explicat la finalul dezbaterii ministrul italian Marco Minniti. ONG-urile sunt tot mai des acuzate că, prin operațiunilor lor de salvare pe Marea Mediterană desfășurate foarte aproape de coastele libiene, încurajează migrații să se îndrepte către Europa. Cele 28 de țări și-au mai fixat drept obiectiv să atingă "rezultate tangibile" în politica de retrimitere a migranților care nu obțin statutul de protecție internațională, politică aplicată deocamdată foarte încet în Europa. Ministrul italian a recunoscut că problemele mai conflictuale nu au fost abordate, cum este ideea avansată de Italia de a-i repartiza pe migranții salvați în porturile altor state membre. "Este evident că pe marginea acestui subiect există o opoziție dificilă" și "poziții diferite", a admis Minniti. Franța și Germania au declarat deja că nu vor susține această propunere. SURSE: AGERPRES, stiripesurse.ro, Fluierul, newslist.ro.

Fostul premier PSD Adrian Năstase spune că persoanele care protestează, „din când în când”, în Piața Victoriei, cer respectarea legilor, deși traversează prin locuri nepermise pentru a ajunge în centrul pieței. Fostul prim-ministru social-democrat, de două ori condamnat pentru fapte de corupție, formulează și câteva propuneri ironice de rezolvare a situației. Într-o postare pe propriul blog intitulată „Nu #rezist să pun o întrebare”, Adrian Năstase arată că Piața Victoriei s-a transformat „într-un fel de Hyde Park, unde se strâng, la diferite ocazii, tineri, mame cu copii în brațe, câini, ultrași, etc.”. „Întrebarea care mă frământă, însă, așteptând, în fiecare zi, la stopurile nesincronizate de acolo, este pe unde ajung, în «insula» din mijlocul pieței, apărătorii statului de drept, în condițiile în care nu există nicio trecere de pietoni între trotuare și «insula respectivă?!», scrie fostul premier PSD. Și tot el trage concluzia: „Apărătorii statului de drept, care #rezistă, din când în când, în piață, tineri sau mai puțin tineri, încalcă legea, traversând prin locuri nepermise, pentru a ajunge în mijlocul pieței. Desigur, în numele valorilor și principiilor europene. Și sub privirile îngăduitoare ale polițiștilor din zonă. (...) Unii ar spune, inclusiv Socrate, că pentru a cere respectarea legilor, ar trebui ca, mai întâi, tu însuți să le respecți”. În continuare, Năstase formulează, cu ironie, și câteva propuneri de rezolvare a situației. „Prima ar fi construirea unei pasarele, de la Muzeul Antipa până în centrul pieței. A doua ar fi construirea unui tunel direct de la metrou care să iasă în mijlocul pieței. Ar putea fi organizat și un transport de baloane cu heliu de pe Aeroportul Băneasa până în piață”, scrie ex-premierul PSD, adăugând că mai are și alte idei, dar că-l împiedică să le facă publice interdicțiile electorale dictate de magistrați în dosarele sale. SURSE: Digi24, stiripesurse.ro, AK-24.

Peste 2.600 de locuitori ai municipiului Chișinău, foști deportați și deținuți politici urmează să primească astăzi, ajutor material în valoare de 700 de lei. Inițiativa vine în legătură cu comemorarea victimelor celui mai mare val al deportărilor staliniste, din data de 6 spre 7 iulie 1949. Beneficiarii își pot ridica banii de la filialele BC „Moldindconbank”, la prezentarea buletinului de identitate, informează primăria Chișinău. Precizăm că astăzi, se împlinesc 68 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia. SURSE: UNIMEDIA, independent.md, timpul.md, bani.md, Radio Chişinău, oficial.md, point.md, Republika News.

Scrisoarea trimisă de premierul Theresa May președintelui Consiliului European Donald Tusk pentru a anunța activarea Articolului 50 nu este formulată corect, susține unul dintre cei mai importanți membri ai Partidului Laburist. Într-o ședință a Adunării Naționale din Țara Galilor, baroneasa Eluned Morgan a arătat care este motivul pentru care actul oficial ar putea fi anulat, transmite Pro TV. “Actul respectiv autorizează prim-ministru să notifice UE că intenționam să ieșim, dar nu specifică în mod expres că vom ieși”, spune baroneasa, citată de Independent. “E o chestiune reală, dacă nu cumva actul ar putea fi atacat în justiție” – ceea ce, potrivit mai multor experți în drept, ar duce la anularea demersurilor Guvernului britanic privind ieșirea din UE, făcând necesară reluarea procesului. Astfel, Morgan a cerut clarificări ministrului galez de Finanțe, Mark Drakeford, care a recunoscut că ar putea exista o problemă. Drakeford spune că mai mulți juriști, inclusiv membri ai Curții Supreme, i-au atras atenția asupra acestei “potențiale erori tehnice”. Ministrul susține însă că o astfel de eroare de formă nu poate avea impact, atâta timp cât actul de retragere din UE a fost susținut de o majoritate politică. SURSE: Gazeta de România, ProTV.

Jurnaliștii de la Rise Project anunță că sunt în posesia unui raport secret al fostei „Doi și-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne, din care ar rezulta indubitabil legăturile șefului PSD, Liviu Dragnea, cu SC Tel Drum SA. Documentul, intitulat „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al județului Teleorman”, urmează să fie prezentat în cursul zilei de joi. Reprezentanții Rise Project au anunțat, pe contul de Facebook, că nota secretă anunțată va fi publicată cu întârziere deoarece redacția a fost vizitată „inopinat” de inspectorii Antifraudă. „Tocmai am fost vizitați la redacție de inspecția Antifraudă de la ANAF, control inopinat. Florin Tunaru, vicepreședinte ANAF, a fost trezorierul PSD Teleorman și asociat în Fundația pentru Politici Social Democrate cu Liviu Dragnea”, scrie Rise Project. Rise Project susține că DGPI, fosta DIPI, fosta „Doi și-un sfert”, a monitorizat „organizația Dragnea” înainte ca social-democrații să decidă, în Parlament, că serviciul secret trebuie să treacă în subordinea absolută a ministrului de Interne, Carmen Dan. Ca dovadă, jurnaliștii spun că vor prezenta o „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al județului Teleorman”, în care apar explicit numele lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, șefi ai Camerei Deputaților și Senatului, respectiv ai celor două partide aflate la guvernare. În raport sunt cuprinse informații despre afacerile președintelui PSD, despre Tel Drum SA, despre „mijloacele frauduloase” în care s-au făcut în Teleorman afaceri de sute de milioane de euro. „Există un raport secret, elaborat de un serviciu de informații, care vă indică pe dumneavoastră drept, citez: «deținătorul majoritar al acțiunilor de la SC Tel Drum SA». Ați deținut acțiunile vreodată?”, l-au întrebat jurnaliștii pe Liviu Dragnea. „Nu există așa ceva. Niciodată. E în Registrul Comerțului”, a răspuns, vizibil iritat, șeful PSD. Întrebat și de scoaterea DGPI de sub controlul premierului și al CSAT, pentru a fi trecut sub controlul exclusiv al lui Carmen Dan, Dragnea a răspuns: „N-am scos eu asta”. În noiembrie 2016, Guvernul Cioloș a deființat DGIPI și a înființat Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), ca structură sub control parlamentar, al cărei șef să fie numit de prim-ministru, la propunerea ministrului de Interne și cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Prin modificările aduse în Parlament ordonanței adoptate de Guvernul Cioloș, actuala majoritate a impus ca șeful DIPI să fie numit de ministrul de Interne, fără avizul CSAT. Întrebat, după adoptarea modificărilor, despre motivul eliminării avizului CSAT, șeful PSD a răspuns: „Din câte îmi aduc aminte, SRI nu are nevoie de avizul CSAT-ului, şi nici SIE nu are nevoie de acest aviz. Atunci de ce să aibă nevoie de acest aviz? DGPI nu mai are competenţa de a strânge informaţii despre orice cetăţean, se ocupă doar de protecţia internă a cadrelor din ministerul de interne. Este un serviciu de informaţii departamental, nu este un serviciu de informaţii care acoperă pe orizontală toată societatea”. Legea de aprobare și modificare a OUG 76/2016 a fost atacată de PNL la Curtea Constituțională, dar magistrații CCR au respins sesizarea. Deocamdată, motivarea deciziei CCR din 24 mai nu a fost publicată în Monitorul Oficial, drept pentru care nici legea de modificare a OUG 76/2016 nu a plecat spre promulgare, fiind încă în vigoare ordonanța adoptată de Guvernul Cioloș. În baza acestei ordonanțe, a semnat premierul Mihai Tudose decizia de numire în funcția de director general al DGPI a colonelului Mihai Cristian Mărculescu din cadrul MAI. SURSE: Digi24, ziare.com, Adevărul, paginademedia.ro, România TV, Gândul, Revista 22, Realitatea, Europa FM, România Liberă, reporteRVirtual, B1, bursa.ro, money.ro, wall-street.ro, cursdeguvernare.ro, Reporter IS, news.ro, AK-24, eBihoreanul, PS News, profit.ro, Mondo News, 9AM, Ziua News, Informateca, caplimpede.ro, Antena 3, RoDailyNews, Fluierul.

Europarlamentarul Laurențiu Rebega a publicat o analiză despre politica europeană de coeziune despre care afirmă că ”este foarte importantă pentru statele membre și mai ales pentru cele mai puțin dezvoltate, pentru ca finanțează proiecte care urmăresc să reducă diferențele de dezvoltare între regiuni. Această politică sprijină crearea de locuri de muncă, competitivitatea, creșterea economica și îmbunătățirea calității vieții în toate statele membre”. Rebega atrage atenția în analiza sa că ”în ultima perioadă, ca urmare a crizelor cu care s-a confruntat Uniunea (migrație, Brexit, calamități naturale etc.), se pune din ce în ce mai mult problema viitorului politicii de coeziune după 2020. Toate problemele actuale au un impact asupra fondurilor structurale și de investiții de care beneficiază statele membre. La acestea se adaugă și o serie de probleme ”interne” cum ar fi întârzierile foarte mari în demararea programelor operaționale și în acreditarea autorităților de gestionare naționale. Multe din aceste problemele au apărut ca urmare a politicilor și regulilor impuse de instituțiile europene statelor membre, ceea ce se dovedește a nu fi în interesul cetățenilor. În consecință, pentru perioada următoare ar trebui să tragem învățămintele de rigoare și să reconfigurăm politica de coeziune pentru a putea să își atingă obiectivele”. Europarlamentarul mai spune că ”în acest sens, Comisia pentru Dezvoltare Regională din care fac parte în Parlamentul European, a elaborat un Raport referitor la elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru perioada de după 2020. Deși raportul conține o serie de elemente bine-venite, cum ar fi necesitatea de a simplifica sistemul de gestionare a politicii de coeziune la toate nivelurile, importanța combaterii supra reglementării în statele membre sau necesitatea ca granturile să rămână baza finanțării politicii de coeziune, sunt și multe elemente criticabile, cu privire la care am propus o serie de amendamente luna martie 2017. Și voi menționa în continuare câteva dintre ele”. Rebega precizează însă că ”ideea de a finanța primirea și integrarea migranților din bugetul politicii de coeziune nu corespunde scopului acestei politici, în condițiile în care în UE, potrivit statisticilor, 118.7 milioane de persoane se află în risc de sărăcie sau excludere socială (23,7% din populație). În al doilea rând, stabilirea altor indicatori pentru alocarea fondurilor europene structurale și de investiții nu este în interesul României. Consider că produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor pentru fiecare regiune, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și PIB-ul mediu al UE trebuie să rămână indicatorii de bază pentru clasificarea regiunilor și stabilirea alocării financiare”. În al treilea rând, mai arată europarlamentarul român, ”raportul apreciază pozitiv impunerea de condiționalități complexe de către Comisia Europeană statelor membre, sub sancțiunea suspendării fondurilor. Statele membre au sesizat complexitatea ridicată și neclaritatea acestor condiționalități. În contextul actual, consider că este absolut necesar ca aceste condiționalități să fie revizuite și adaptate specificului fiecărui stat, iar alocarea fondurilor să nu fie afectată de stadiul implementării lor. Tot în direcția simplificării, am mai propus ca politicii de coeziune să i se confere mai multă flexibilitate în următoarea perioadă de programare, printr-o reglementare minimă la nivel european, complementată de prevederile naționale, fără a impune noi restricții și fără a crește povara administrativă a statelor membre”. Din păcate, informează Laurențiu Rebega, ”din motive de decizie politică, amendamentele propuse de mine nu au fost incluse în forma finală a textului adoptat în Parlamentul European. Totuși, trebuie tras un semnal de alarmă, pentru că după 2020 este posibil să rămânem fără o politică de coeziune dacă se continuă în acest ritm, dacă se știrbește bugetul pentru a finanța migranți și dacă se împovărează statele membre cu tot felul de reforme structurale, multe în detrimentul cetățenilor”. SURSE: stiripesurse.ro.

În ediţia în limba română a publicaţiei online controlate de Kremlin, Sputnik.md, este găzduit un text de opinie care abundă în laude la adresa fostului lider al PRM. Publicat la împlinirea a 26 de ani de la înfiinţarea PRM, articolul plusează: extremistul Vadim Tudor e prezentat drept prinţul pe cal alb care ar fi putut salva România, iar spiritul său trebuie să renască pentru a scoate ţara din chingile Occidentului. "În momentul de față, văd o criză totală și o singură soluție — renașterea lui Vadim! Desigur, nu una fizică, dar una în spirit; o reiterare a patriotismului cult și totodată popular, iubitor de viață dar și sacrificial, atunci când e vorba de țară și națiune. Un spirit, un curent care să nu facă rabat nici la idei și cuvinte, dar nici la exemple personale, care să nu pactizeze cu mizeriile politice numite partide parlamentare. Exact cum ar fi făcut Vadim azi!", subliniază articolul de pe Sputnik.md. Prevăzător şi pe un ton didactic, autorul le explică scepticilor unde nu ar fi în regulă raţionamentul lor: "Greșeala celor ce resping fenomenul Vadim ca nefiind reprezentativ pentru naționalism provine din tratarea lui nu ca un creator complex, ci doar după una sau alta dintre laturi. Repet, e ca și cum ai spune că Nichita a fost doar un băutor, Villon și Chaucer niște curvari scandalagii, iar Karajan… doar un nazist!" Context în care, materialul de pe platforma online agreată de Kremlin pune reflectorul pe personalitatea şi natura excepţională a lui Vadim Tudor, pentru care orice categorie ar fi prea strâmtă: "Adevărul exprimat uneori scandalos de Vadim a însemnat creație — publicistică, poezie, analiză spirituală și idei politice; este absurd să îl compari cu un șef politic ordinar, dintre aceia aleși la congrese aranjate, obligați să se poarte conform UE, să pronunțe NATO nazalizat și să-i scrie numele pe burtieră pentru a afla lumea ce este cu el și cam ce vrea…". Şeful PRM a murit în septembrie 2015, dar în opinia celor de la Sputnik a lăsat în urmă o mare moştenire: "Vadim, sinonimul naționalismului, lasă în urmă o creație; actuala generație a politicii nu poate avea alt sfârșit decât în cutia cu maimuțe a unui negustor ambulant din bazarul politicii euro-atlantice. Este singurul loc în care asemenea personaje și-ar putea etala calitățile și ar primi și ce își doresc pe lumea asta — bănuții!" Autorul, Dragoş Dumitriu, publică constant pe acest site şi este prezentat drept "jurnalist și realizator TV, fost deputat naționalist și conservator în Parlamentul României, promotor al analizei sistemice". SURSE: Digi24.

Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, susţine că în acest moment ţara noastră este atractivă pentru investitorii americani şi că trebuie să rămână aşa pentru companiile străine interesate să investească. Declaraţia a fost făcută joi, la Parlament, la finalul unei întrevederi pe care a avut-o cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Hans Klemm: "În acest moment, clar, da, dar este sarcina noului guvern să păstreze această atractivitate pe care România o are, să asigure stabilitatea, predictibilitatea şi transparenţa. Este important ca executivul să transmită semnale pozitive atât investitorilor americani, cât şi celorlalţi investitori străini." Ambasadorul american în România, Hans Klemm a mai precizat că, pe lângă aspectele economice, a mai discutat cu Liviu Dragnea şi despre securitatea în zonă şi parteneriatul pe care îl au cele două state, a transmis reporterul RRA Mugur Mihăiţă. Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, susţine că în acest moment ţara noastră este atractivă pentru investitorii americani şi că trebuie să rămână aşa pentru companiile străine interesate să investească. Declaraţia a fost făcută joi, la Parlament, la finalul unei întrevederi pe care a avut-o cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Hans Klemm: "În acest moment, clar, da, dar este sarcina noului guvern să păstreze această atractivitate pe care România o are, să asigure stabilitatea, predictibilitatea şi transparenţa. Este important ca executivul să transmită semnale pozitive atât investitorilor americani, cât şi celorlalţi investitori străini." Ambasadorul american în România, Hans Klemm a mai precizat că, pe lângă aspectele economice, a mai discutat cu Liviu Dragnea şi despre securitatea în zonă şi parteneriatul pe care îl au cele două state, a transmis reporterul RRA Mugur Mihăiţă. SURSE: Radio România Actualităţi.

Guvernul va cheltui în perioada următoare aproape 400 de milioane de euro pentru sistemul de intervenţie în caz de urgenţe, ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa cerândui-se să aloce la următoarea rectificare bugetară suma de 15,385 milioane de euro pentru prima etapă. "În cursul acestei săptămâni la nivelul Ministerului de Interne a funcţionat un grup de lucru care a întocmit un raport amplu privind necesităţile de dotare şi propuneri pentru îmbunătăţirea componentei de aviaţie MAI-MApN pentru executarea în comun a misiunilor în situaţii de urgenţă. La întocmirea acestui raport s-a avut în vedere o abordare atât în ceea ce priveşte cooperarea operaţională, precum şi necesităţile de consolidare a cooperării şi nu în ultimul rând o analiză asupra surselor financiare şi condiţionărilor legislative”, a declarat la începutul şedinţei de Guvern de joi ministrul de Interne, Carmen Dan. Ministrul de Interne a mai spus că, într-o primă instanţă, a avut în vedere asigurarea disponibilităţii aeronavelor existente. "Am luat în considerare reparaţia capitală într-un centru autorizat a motoarelor avionului mediu-curier Cesna seria 560-0200, destinat misiunilor umanitare SMURD. Necesarul financiar pentru această operaţionalizare este de 1.000.500 de euro. Reparaţia capitală a elicopterului MI8 şi configurarea acestuia pentru misiuni de căutare-salvare, inclusiv pe mare. Vorbim de montarea sistemului de flotabilitate, necesarul financiar estimat fiind de 5.000.600 de euro. Asigurarea capabilităţilor necesare pentru zborul night-vision-google pentru elicoptere grele din dotare - am luat în calcul operaţionalizarea a cinci elicoptere deja existente. Vorbim de un necesar financiar de 5 milioane de euro. Executarea de reparaţii şi asigurarea resursei de zbor în 2017 - efort financiar de 2,527 milioane euro, precum şi reducerea deficitului de personal. Necesarul financiar trebuie abordat în funcţie de bugetul alocat ordonatorului secundar", a adăugat Carmen Dan. Ea a precizat că este nevoie de identificarea la nivelul MApN a unei locaţii în zona centrală a teritoriului naţional, în proximitatea arcului carpatic pentru un heliport, amenajat ca teren de aterizare prevăzut cu posibilităţi de alimentare a elicopterelor, marcaje şi iluminaţie specifică, bugelul fiind de 220.000 de euro. De asemenea, a mai spus că avioanele C27 Spartan vor fi folosite pentru stingerea incendiilor, după ce vor fi echipate cu sisteme de lansare din aer a containerelor cu apă. "Total necesar financiar pentru această primă etapă ar fi 15.385.000 de euro. Analiza are în vedere şi o etapă ulterioară, care are o analiză şi a costului financiar pentru perioada 2018-2020", a precizat ministrul de Interne. Premierul Mihai Tudose a precizat suma totală necesară este de aproape 400 de milioane de euro. "Pentru etapa I de 15.385.000 de euro, domnule ministru de Finanţe, la rectificare vreau banii ăştia! Nu e cu da sau nu", i s-a adresat Tudose ministrului de Finanţe Ionuţ Mişa. SURSE: România TV, Libertatea, capital.ro.

Traian Băsescu se va implica activ în politica moldovenească, a declarat preşedintele în exerciţiu al Partidului Unității Naționale,Anatol Șalaru la TVR Moldova, relatează IPN. „Dl Băsescu este conştient că dacă nu se va implica acum, atunci în 2018 partidul lui Igor Dodon va câştiga alegerile parlamentare”, a spus Şalaru. Liderul PUN a precizat că Traian Băsescu va veni la Chişinău o dată la două săptămâni, pentru a lua decizii în cadrul partidului, dar şi pentru a merge prin localităţi ca să discute cu cetăţenii. La primul congres al Partidului Unitățiii Naționale, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a fost ales președinte de onoare, urmând să preia conducerea activă a partiduului dacă obține din nou cetățenia Republicii Moldova, suspendată pentru moment prin decizia președintelui Igor Dodon. SURSE: Radio Europa Liberă, HotNews, deschide.md, Evenimentul Zilei, Sputnik, Agora.

Relaţiile dintre China şi Germania vor intra într-o nouă etapă, a afirmat preşedintele chinez, Xi Jinping, imediat după întrevederea cu Angela Merkel, cancelarul german, înaintea summitului G20, care va evidenţia disensiunile puternice cu Statele Unite, relatează site-ul agenţiei Reuters, conform Mediafax. Xi Jinping şi Angela Merkel și-au asumat miercuri angajamentul de a coopera mai intens într-o serie de domenii. Relaţia dificilă a preşedintelui SUA, Donald Trump, atât cu Germania, cât şi cu China împinge aceste ţări spre intensificarea cooperării, în pofida criticilor Berlinului privind situaţia drepturilor omului pe teritoriul chinez. "Relaţiile între China şi Germania vor avea un nou început şi avem nevoie de noi progrese. Sperăm să elaborăm un nou plan, să stabilim noi perspective şi noi obiective", a declarat Xi Jinping. "Din punctul meu de vedere, va trebui să continuăm intens dialogul în materie de drepturile omului, încercând să aflăm cum diverse părţi ale societăţii se pot exprima mai bine. Din acest punct de vedere, cooperarea în domeniul societăţii civile trebuie aprofundată", a declarat, la rândul său, Angela Merkel. Referindu-se la summitul G20, Angela Merkel a afirmat: "Vom avea discuţii dificile, dat fiind că nu este uşor să aducem împreună 20 de ţări, cu niveluri ale dezvoltării şi idei diferite". SURSE: Telegraf, Ziarul Financiar, stiripesurse.ro, Ziua News.

Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au respins punerea pe ordinea de zi a cererii PNL, USR și PMP de a fi înființată o comisie parlamentară de anchetă cu privire la votul de la moţiunea de cenzură prin care a fost demis Guvernul Grindeanu. Cererea de constituire a comisiei parlamentare de anchetă a fost semnată de parlamentari de la PNL, USR şi PMP. Opoziția susţine că, potrivit înregistrărilor video, ar fi votat, la moțiunea de cenzură depusă de PSD și ALDE împotriva propriului Guvern, 249 de parlamentari, dar în urne au fost găsite 251 de bile. „Considerăm că este normală o clarificare a ceea ce s-a întâmplat, cum e posibil acel vot care a dus la căderea unui Guvern şi la învestirea unui alt Guvern şi, de asemenea, să vedem ce se poate face ca astfel de situații sã nu se mai repete. Nu cred cã imaginea Parlamentului are de câştigat menţinând această stare de dubiu dacă s-a furat sau nu s-a furat la vot chiar în plenul reunit al Parlamentului sub zeci de camere de luat vederi”, a declarat senatorul USR Mihai Goţiu. „Din pãcate, au tras de timp şi au tergiversat discutarea şi apoi punerea în discuţie în plenul reunit a constituirii acestei comisii de anchetã pentru care am strâns şi numărul necesar de semnături, 120, din partea grupurilor parlamentare USR, PNL şi PMP”, a mai spus el. Birourile Permanente Reunite au mai decis, miercuri, să transmită Curții Constituționale o propunere de respingere a sesizării depuse de ex-premierul Sorin Grindeanu, în care fostul prim-ministru PSD a atacat votul la vedere exprimat la moțiunea de cenzură. SURSE: Digi24.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, va efectua, în perioada 11-13 iulie, o vizită în Israel, la invitaţia preşedintelui Knesset-ului, Yuli-Yoel Edelstein, potrivit unui memorandum aprobat de Biroul permanent al Camerei. Şeful PSD a efectuat o vizită oficială şi în martie, tot la invitaţia lui Edelstein, scrie News.ro. „Acţiunea vine în continuarea celor discutate cu ocazia întâlnirii din luna martie 2017 a preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Knesset-ului de demarare a unui format de cooperare de tipul „Parliament to Parliament” şi aduce în prim plan dorinţa reciprocă de dezvoltare a relaţiilor dintre cele două ţări, precum şi de amplificare a dialogului parlamentar, la cel mai înalt nivel", se arată în memorandumul aprobat de Biroul Permanent. Cheltuielile de cazare pentru trei persoane vor fi suportate de partea israeliană, restul fiind acoperite de Camera Deputaţilor. Liviu Dragnea a fost în Israel într-o vizită oficială şi în luna martie, tot la invitaţia preşedintelui Knesset-ului. SURSE: Digi24, Evenimentul Zilei, HotNews, AGERPRES, economica.net, capital.ro.

Sorin Grindeanu a publicat pe pagina sa de Facebook un nou atac la adresa liderului PSD Liviu Dragnea, în care îl acuză pe acesta că nu a păstrat secretul votului la moțiunea de cenzură. Fostul premier și-a însoțit mesajul și de două imagini din timpul votului, în care Dragnea supraveghea cu mare atenție modul în care votau parlamentarii, pentru a se asigura că nu există trădări în rândul membrilor PSD. "Văd că Liviu Dragnea crede că trebuie să fii constituționalist ca să știi că votul la moțiunea de cenzură e secret, cu bile! Ei bine, nu! Trebuie doar să ai un minim respect pentru lege! Ca președinte de partid, preocuparea lui Liviu Dragnea nu ar trebui să fie statul pe scări la moțiunile împotriva propriului guvern pentru a verifica votul parlamentarilor. Să îți ameninți propriii parlamentari, să faci filtre la vot, să-i obligi să arate votul care, din punct de vedere constituțional, este secret - toate acestea sunt lucruri inadmisibile. De aceea am sesizat CCR. Pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple. Poate vrea Liviu Dragnea să întrebe dacă în Brazilia votul e la vedere", a scris Grindeanu. Fostul premier a trimis către Curtea Constituțională o sesizare cu privire la votul la vedere care a fost dat în Parlament la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Cabinetului său. Fostul prim-ministru PSD invocă, drept argumente în favoarea sesizării, art. 113 din Constituția României și articole din Regulamentul activităților comune alee Camerei deputaților și Senatului, care stabilesc că votul este secret, exprimat cu bile. „Având în vedere rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, precum și de unică autoritate de jurisdicție constituțională în România, fără a solicita anularea adoptării moțiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, vă adresez rugămintea de a examina condițiile votării de către senatori și deputați a acestei moțiuni și de a impune Parlamentului respectarea, pe viitor, a dispozițiilor constituționale și legale privitoare la asigurarea caracterului secret al votului exprimat de parlamentari”, își încheie fostul prim-ministru PSD scrisoarea adresată președintelui CCR, Valer Dorneanu. Sorin Grindeanu s-a arătat nemulțumit de modul în care au fost obligați să voteze parlamentarii PSD și ALDE, cu bilele la vedere, și în conferința de bilanț susținută miercuri la Palatul Victoria. „Ce s-a întâmplat la moţiunea de cenzură, acel spectacol cu rânduri de filtre şi cu arătatul votului, nu ar trebui să se mai întâmple în Parlamentul României. Este o chestiune care ţine şi de lege şi de demnitate şi de onoare. I-am rugat pe cei de la Secretariatul General, poate găsesc o soluţie până mâine, de a face o solicitare la Curtea Constituţională, în numele Guvernului, prin care să găsim o modalitate de a proteja dreptul parlamentarilor de a-şi exprima votul fără nicio constrângere. Votul trebuie să fie secret”, a declarat premierul interimar. SURSE: Digi24, Antena 3, Renaşterea.

Rezultatele la examenul de Bacalaureat confirmă că sunt și copii de excepție, dar anul acesta s-au mai adăugat peste 70.000 de tineri la cei peste 800.000 de absolvenți de liceu fără diplomă, iar aceste rezultate obligă autoritățile să ia măsuri urgente pentru susținerea învățământului, a afirmat, miercuri, prim-vicepreședintele PNL Raluca Turcan, anunțând că liberalii propun cinci soluții. "S-au afișat rezultatele. Se confirmă că avem și copii de excepție. Felicitări elevilor, părinților și profesorilor care au muncit în timpul liceului! Consider că Bacalaureatul trebuie să fie un test care să-i ajute pe tineri să afle ce cunoștințe și competențe au și ce traseu profesional trebuie să îmbrățișeze. Din păcate, anul acesta se mai adaugă peste 70.000 de tineri la cei peste 800.000 de absolvenți de liceu fără diplomă de Bacalaureat care nu au promovat examenul sau au abandonat studiile în timpul liceului (la începutul liceului, în 2013, erau 163.098 de elevi — astăzi au promovat examenul doar 91.754 din 135.513 de înscriși). Este regretabil că acest examen a devenit, în ultimii ani, un instrument prin care se trimit tinerii în șomaj — fără calificări, fără competențe practice, fără certificate și fără șanse de a se integra pe piața muncii sau a formării profesionale", a susținut Raluca Turcan, într-o declarație de presă remisă AGERPRES. Raluca Turcan a arătat că acest fenomen se repetă de un deceniu, iar sistemul rămâne neclintit. "Problemele încep încă din școala gimnazială, acolo unde elevii și părinții ar trebui să fie consiliați și îndrumați spre un traseu educațional concret după terminarea gimnaziului: fie să se poată integra pe piața muncii cu o serie de competențe acumulate în școală, fie să meargă spre o filieră profesională (la o școală profesională sau un liceu tehnologic), fie să urmeze o filieră teoretică", a spus Turcan. Ea a anunțat că PNL propune cinci soluții și solicită sprijinul tuturor autorităților pentru implementarea lor în cel mult un an. Astfel, liberalii propun introducerea Bacalaureatului diferențiat: cel tehnologic, care să le asigure absolvenților, pe de-o parte, traseul spre universități tehnice și, pe de altă parte, un loc pe piața economică și Bacalaureatul teoretic care ar trebui să le permită tinerilor să acceadă în orice formă de învățământ superior. În plus, pentru cei care doresc doar o meserie, PNL propune să existe posibilitatea unei calificări, care să certifice că ei sunt pregătiți să intre pe piața muncii. În al doilea rând, liberalii cer alocarea de fonduri către Ministerul Educației pentru investiții în infrastructura școlară și în pregătirea profesorilor. Masteratul Didactic și investiția în maiștri și echipamente pentru laboratoarele din școlile tehnologice sau teoretice este esențială pentru transmiterea de cunoștințe la zi. Punerea în aplicare a programului "A doua șansă" și atragerea de fonduri europene pentru programe de formare a absolvenților de gimnaziu sau liceu care nu au obținut nicio diplomă sau certificare profesională este cea de-a treia măsură propusă de PNL. Liberalii mai cer șanse egale pentru absolvenții de liceu care au promovat examenul de Bacalaureat la studii universitare de calitate în țară și dublarea numărului de burse pentru învățământul profesional și deduceri fiscale reale pentru companiile care vor să investească în programe de formare profesională. Rata de promovabilitate la prima sesiune a examenului de Bacalaureat, înainte de contestații, este de 71,4%, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă, ministrul Educației, Liviu Pop. Anul trecut promovabilitatea înainte de contestații a fost de 66,7%. SURSE: AGERPRES, Antena 3.

Uniunea Europeană și Japonia au ajuns la un 'acord politic' privind un tratat de liber-schimb, a anunțat miercuri comisarul european pentru Comerț, Cecilia Malmstrom, relatează AFP. 'Am ajuns la un acord politic la nivel ministerial. Recomandăm acum liderilor să confirme acest acord în cadrul summitului' UE-Japonia care va avea loc joi la Bruxelles, a precizat comisarul european după o întrevedere cu ministrul japonez de externe, Fumio Kishida. La summitul de joi vor participa președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, precum și premierul japonez Shinzo Abe. 'Putem să confirmăm că am ajuns la un acord cadru', a declarat, la rândul său, Fumio Kishida jurnaliștilor niponi la Bruxelles, potrivit canalului de televiziune japonez NHK. Malmstrom a postat pe Twitter o fotografie în care apare alături de ministrul Kishida, fiecare ținând o păpușă tradițională niponă ce simbolizează bun venit. Europenii și japonezii au lucrat din greu pentru a ajunge la un acord politic înainte de summitul G20 care va avea loc vineri și sâmbătă la Hamburg, în Germania. Anunțarea unui astfel de acord chiar înaintea summitului le permite părților semnatare să transmită lumii 'un semnal puternic' în favoarea liberului-schimb, în special președintelui american Donald Trump, a cărui politică protecționistă a provocat preocupări în rândul țărilor partenere. Negociat din martie 2013 într-un climat de cvasi-indiferență, acest tratat este prezentat de Bruxelles ca fiind la fel de ambițios ca Acordul de liber-schimb dintre UE și Canada ( CETA). SURSE: AGERPRES, capital.ro, HotNews, Radio Europa Liberă.

Liderii politici ignoră legea anti-fumat, fiind surprinşi în Parlament cu ţigara aprinsă. Printre cei care au pus viciul mai presus de lege se numără actualul premier Mihai Tudose, fostul premier Sorin Grindeanu, dar şi preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău. Iniţiatoarea legii, Aurelia Cristea, spune că foştii colegi din Parlament i-au transmis că nu vor respecta această lege. Preşedintele executiv al PSD Niculae Bădălău a ieşit luna trecută dintr-o şedinţă a Comitetului Executiv al PSD fără să-şi dea seama că în mâna stângă avea ţigara aprinsă. Şi-a adus aminte doar în momentul în care jurnaliştii l-au atenţionat că fumează în Parlament. Actualul premier Mihai Tudose s-a aflat şi el într-o situaţie asemănătoare. A fumat în zona grupului PSD din Camera Deputaţilor pe 27 aprilie 2016, chiar dacă legea aflată în vigoare îi interzicea acest lucru. Un incident similar l-a avut în prim plan pe fostul premier Sorin Grindeanu. Fumător înrăit, după cum se declară, acesta a fost filmat cu o ţigară în mână chiar în biroul lui Liviu Dragnea. El spune însă că totul a fost legal, deoarece era o ţigară electronică. „Îmi este foarte greu ca şi fumător, un fumător destul de înrăit, să respect, dar respect. Am stat foarte mult cu ţigări neaprinse azi sau o ţigară neaprinsă şi am fost ajutat de un coleg cu o ţigară cu aburi, care este legală”, spunea el în ianuarie 2017. Printre cei care au militat pentru adoptarea legii antifumat în spaţiile publice se numără Liviu Dragnea. După ce s-a lovit de rigorile legii, şi-a nuanţat anul trecut poziţia într-o declaraţie de la Buzău. „Măsurile din legea antifumat sunt extrem de dure, sunt exclusive, iar fizic, natural nu pot fi respectate și atunci se vor găsi tot felul de mijloace de a fi ocolite. Vă spun cu sinceritate, legea în forma actuală este mult prea dură”, spunea el. Iniţiatoarea legii spune că nu e o surpriză că foştii colegi parlamentari fumează într-un loc interzis. „Am văzut colegi fumând în birourile lor din comisii fără niciun fel de problemă şi fără niciun fel de jenă. Este trist să constaţi că legile trebuie respectate doar de cetăţenii simpli, iar cei care le votează, în loc să-şi exercite practic puterea exemplului respectând primii legea, nu o fac”, spune fostul parlamentar Aurelia Cristea. Legea privind fumatul în spaţiile publice a intrat în vigoare la începutul anului 2016. SURSE: Digi24.

Președintele țării afirmă că acuzațiile de plagiat care planează asupra premierului Mihai Tudose nu contravin principiilor anunțate de el înaintea desemnării. În schimb, dacă se vor confirma, atunci PSD și ALDE trebuie să ia măsuri. Nu este guvernul meu, a spus Klaus Iohannis. „Evident că nu, altfel nu l-aș fi desemnat. Dar, dacă astfel de acuzații se adeveresc, atunci problema trebuie rezolvată nu de mine, ci de cei care au propus persoana. Eu pornesc de la premisa că, dacă vor exista confirmări ale acestor acuzații, vor apărea și urmările în consecință”, a spus Klaus Iohannis. El a adăugat că PSD și ALDE au majoritate în Parlament. „La consultări, această majoritate a propus o persoană, eu am acceptat. Nu este propunerea mea. Este propunerea PSD și PSD răspunde integral de prestația domnului prim-ministru Tudose, iar domnul Tudose în calitate de persoană privată răspunde activitatea propire anterioară numirii în funcția de prim-ministru”, a mai spus șeful statului. „Cred că este bine să clarificăm aceste lucruri, fiindcă astfel ar putea să apară impresii total eronate și greșite legate de sintagma 'guvernul meu'. Este un guvern PSD-ALDE”, a precizat Iohannis. Întrebat despre programul de guvernare modificat propus acum față de cel de la numirea lui Sorin Grindeanu, fiind introdusă taxa de solidaritate sau impozitul pe cifra de afaceri, Klaus Iohannis a răspuns că s-a exprimat „destul de colorat” la discursul de învestitură. „N-aș vrea să repet acele lucruri, dar cred că s-au grăbit un pic și pentru a schimba paradgima din zona impozitării și a fiscalității este nevoie de o discuție amplă cu toți cei afectați. În niciun caz nu putem să schimbăm lucrurile peste noapte, fiindcă s-a hotărât undeva în centrala de partid. Așa simplu nu e, nici oportun. Una peste alta, premierul s-a arătat sceptic față de aceste schimbări”, a subliniat Klaus Iohannis. La finalul ceremoniei de învestitură, Klaus Iohannis a lansat un mesaj critic la adresa coaliţiei PSD-ALDE: „Terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară! (...) Au trecut abia şase luni de când ne-am întâlnit aici pentru a învesti un guvern PSD-ALDE după ce au fost câştigate alegerile. O formulă scurtă, foarte scurtă, care ar caracteriza aceste prime şase luni ale mandatului coaliţiei ar putea suna: aţi băgat ţara în criză fiindcă nu aţi ştiut să guvernaţi”, a spus Klaus Iohannis. SURSE: Digi24, stiripesurse.ro.

Uniunea Europeană a anunțat că ia în considerare impunerea de noi sancțiuni la adresa Coreii de Nord, după ce aceasta a efectuat marți un nou test cu rachetă, despre care afirmă că este o rachetă balistică intercontinentală, a relatat AFP. UE "va lua în considerare un răspuns adecvat (...) inclusiv posibile măsuri restrictive", adică sancțiuni, a declarat într-un comunicat o purtătoare de cuvânt a serviciului diplomatic al blocului comunitar. UE are în politica sa adoptarea oricăror sancțiuni decretate de Națiunile Unite în ceea ce privește controversatele programe balistic și nuclear ale Coreii de Nord, dar ea a decretat de asemenea sancțiuni adiționale proprii blocului european, pe măsura diferitelor teste efectuate de Phenian. Purtătoarea de cuvânt citată a cerut regimului nord-coreean să "înceteze toate lansările" și să "abandoneze odată pentru totdeauna programul său de rachete balistice în mod complet, verificabil și ireversibil". Phenianul a afirmat marți că a testat cu succes o rachetă intercontinentală, ceea ce ar fi un progres major în eforturile sale de a fi în măsură să amenințe SUA cu o lovitură nucleară. Această lansare este o "încălcare flagrantă a numeroaselor rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite", și-a exprimat regretul purtătoarea de cuvânt menționată, subliniind totodată că "pentru moment nu s-a verificat" dacă racheta respectivă era efectiv cu rază de acțiune intercontinentală". Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitatea al UE, Federica Mogherini, urmează să aibă o întâlnire în zilele următoare cu miniștri de externe din țările partenere "pentru a discuta despre un răspuns internațional, inclusiv despre posibilitatea unor noi măsuri ale Consiliului de Securitate al ONU", așa cum a solicitat președintele sud-coreean Moon Jae-in. UE cere Coreii de Nord să se "abțină de la orice acțiune care ar putea escalada și mai mult tensiunile regionale și să angajeze cu bună credința un dialog credibil cu comunitatea internațională în scopul unei denuclearizări a Peninsulei Coreea". SURSE: AGERPRES, B1.

Președinții Rusiei, Vladimir Putin, și al SUA, Donald Trump, se vor întâlni vineri, 7 iulie, la Hamburg (Germania) în cadrul summitului G20, grupul țărilor cu cea mai dezvoltată economie, a anunțat marți consilierul Kremlinului pe probleme politice, Iuri Ușakov, citat de agențiile de presă ruse, potrivit France Presse și Reuters. "Există un acord pentru 7" iulie, a declarat Ușakov, ca răspuns la o întrebare asupra datei primei întâlniri dintre cei doi șefi de stat. O întâlnire Trump-Putin fusese acceptată în principiu de Casa Albă, însă fără precizări asupra unei anumite date. Generalul H.R. McMaster, consilier pentru securitatea națională al Casei Albe, a subliniat că Donald Trump dorește o relație "mai constructivă" cu Rusia și că unul dintre obiectivele deplasării președintelui american în Europa este de a stabili o "abordare comună față de Rusia" și de a "răspunde la comportamentul destabilizator" al puterii ruse. În timpul campaniei electorale, Donald Trump l-a catalogat pe Vladimir Putin drept un "om strălucit și plin de talent", dar cei doi lideri nu s-au întâlnit în mod direct până acum. De fapt, relațiile între Rusia și SUA sunt la cel mai scăzut nivel după înăsprirea sancțiunilor de către Washington la adresa Moscovei pentru rolul acesteia în criza ucraineană. În același timp, Moscova a denunțat ferm lansarea de către SUA a 59 de rachete de croaziera contra unei baze aeriene din Siria, ca represalii pentru un presupus atac cu arme chimice la Khan Shaykhun, provincia Idlib, în luna aprilie, atac atribuit de Occident regimului sirian. Ca reacție, Rusia a întrerupt pentru scurt timp coordonarea militară cu SUA în Siria pentru evitarea incidentelor între forțele armate ale celor două țări. Vladimir Putin a apreciat câteva zile mai târziu, într-un interviu pentru presa rusă, că relațiile dintre Rusia și SUA s-au "degradat" de la sosirea lui Donald Trump la putere la Casa Albă. Promisiunile președintelui american de a normaliza relațiile între Moscova și Washington s-au lovit de acuzațiile privind presupusa 'complicitate' între membri ai echipei lui Donald Trump și Rusia în timpul campaniei electorale de anul trecut. În pofida tensiunilor cu Moscova, președintele american a părut întotdeauna rezervat în criticile sale față de omologul său rus. El nu a acceptat niciodată în mod clar concluziile agențiilor de informații americane potrivit cărora Rusia este responsabilă de imixtiune în alegerile prezidențiale din noiembrie 2016. SURSE: AGERPRES, HotNews, TVR, ProTV.

Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să comenteze controversele apărute recent în privința Direcției Naționale Anticorupție. El spune însă că este mulțumit de activitatea DNA și a Parchetului general și că nu vede niciun motiv pentru suspendarea Codruței Kovesi. „Am fost informat despre aceste abordări media, cred că este bine să se verifice. Am luat act de faptul că Ministrul Justiției a solicitat o inspecție pe management la Parchetul General și DNA. Acestea vor clarifica toate aspectele. Eu sunt foarte mulțumit de aceste instituții și de conducerea acestor instituții. Am auzit prea multe așa-zise interceptări ca să mai cred în ele”, a spus Klaus Iohannis într-o declarație de presă după ședința CSAT. „Nu văd niciun motiv de suspendare a Laurei Codruța Kovesi”, a adăugat el, răspunzând la întrebările jurnaliștilor. „Când vom avea o concluzie, discutăm pe ea. Nu cred că este afectat statul de drept”, a mai spus Iohannis. Plenul CSM a decis astăzi sesizarea Inspecției judiciare după audierea a trei procurori DNA care s-au plâns că le-a fost afectată independența. În cazul a doi dintre aceștia, șefa Direcției anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a cerut revocarea. Celor trei procurori li s-a cerut să se supună unui test cu detectorul de minciuni. Aceștia au refuzat și au redactat memorii către CSM. De asemenea, au făcut și ei o plângere către Inspecția judiciară, înregistrată deja. Pentru doi dintre cei procurori s-a cerut revocarea din funcție. Kovesi le-a reproșat celor doi procurori o serie de încălcări procedurale a regulamentelor interne privind instrumentarea dosarelor sau la înregistrarea unor denunțuri. La sosirea la CSM, Laura Codruța Kovesi a spus că „nu este vorba despre niciun conflict”. SURSE: Digi24, ProTV, DC News, Evenimentul Zilei, Radu Tudor, HotNews, B1, Gazeta de Sud, Revista 22, AK-24, Cuget Liber, TVR, Sputnik, Mediafax, capital.ro, Secunda TV, Huff, Antena 1, news.ro, PS News, Ziua News, Obiectiv de Suceava, Europa FM.