uS DeviL

Da, când mi-a fost furat telefonul.

Nu, nu am cazier. Lucrez și în domeniu, ar fi culmea.

Probleme legate de retururi și garanții și soluții pentru ele: Ce trebuie să știi despre actele necesare și păstrarea ambalajului original Atunci când cumpără un produs, consumatorul se așteaptă ca acesta să corespundă anumitor caracteristici. În cazul în care produsul cumpărat nu corespunde acelor caracteristici, legea îi oferă posibilitatea de a obține remedierea acestui lucru, aspect cunoscut ca garanție legală de conformitate. În plus, comerciantul poate el însuși să acorde o garanție mai favorabilă decât cea legală. Următoarele articole scrise de avocatnet.ro au ajutat deja zeci de mii de oameni să găsească soluții. Ți-ar putea fi de folos și ție: Garanția legală - ce drepturi ai dacă produsele pe care le cumperi sunt stricate. În cazurile în care cineva cumpără un produs, se așteaptă să fie conform unor criterii. De exemplu, să corespundă cu descrierea făcută de vânzător sau să poată fi folosit pentru aceleași scopuri pentru care sunt folosite, în mod obișnuit, produse de același tip. Dacă acest lucru nu este posibil, vânzătorul este obligat, prin lege, să asigure conformitatea produsului vândut cu tipurile de așteptări la care am făcut referire mai sus. Acest lucru este cunosct ca garanția legală de conformitate. În esență, garanția legală îl apară pe consumator de riscul de a achiziționa produse pentru care plătește o sumă de bani din cauza unor unor așteptări, dar care, probabil, nu se manifestă conform acelor așteptări (bineînțeles, din cauza unor motive nejustificate). Garanția legală este datorată indiferent de modul de achiziționare a produselor și indiferent de prețul de achiziție. Așadar, nu contează dacă produsul e cumpărat dintr-un magazin fizic sau de pe internet, cum nu contează nici dacă produsul e cumpărat la preț întreg sau redus. Ce acte îți trebuie ca să beneficiezi de garanția unui produs. Ca să obțină beneficiul garanției legale, consumatorul trebuie doar să demonstreze achiziționarea bunului de la comerciant. Acest lucru se face, de obicei, prin bon sau prin factură fiscală. Așadar, nu este obligatorie deținerea altor documente, de către consumator. N-ai nevoie de ambalajul original al produsului pentru a beneficia de garanție sau a-l returna. Nici pierderea ambalajului original nu afectează dreptul consumatorului de a beneficia de garanția legală. În esență, legea interzice oricărui vânzător să condiționeze respectarea drepturilor consumatorului de deținerea și returnarea ambalajului original. Pentru produsele la mâna a doua, garanția este doar parțială. În cazul produselor second-hand, este rezonabil pentru cumpărător să se aștepte că va beneficia de reparația bunului, dar este mai puțin clar dacă ar putea obține și înlocuirea produsului sau returnarea banilor. Pe lângă garanția legală, orice comerciant poate să îi acorde unui consumator și o „garanție convențională/comercială”. Garanția convențională, odată acordată, trebuie respectată astfel cum a fost stabilită (vorbim, în esență, de un angajament contractual). Astfel, dacă vânzătorul, de exemplu, decide să îi acorde o garanție de trei și nu de doi ani consumatorului, acesta va putea obține repararea bunului sau înlocuirea sa pentru neconformitate într-o perioadă mai lungă de timp decât i-ar fi permis legea. La returul produselor, comercianții trebuie să suporte inclusiv costul transportului, dacă au acordat consumatorilor o garanție comercială. E vorba, aici, de o clarificare a legii care precizează expres că garanția comercială, odată oferită, îl obligă pe vânzător să o acorde fără solicitarea unor costuri suplimentare. Sursa: avocatnet.ro

Ieri am înscris facțiunea la Olimpiada de Vară. Citiți tot ce conține această secțiune pentru a fi la curent cu probleme și Regulamentul competiției. https://forum.b-zone.ro/forum/1683-b-olympics/

Nickname: [uS]DeviL Rank: Sublider Doresc să înscriu facțiunea: Tow Truck Company Am luat la cunoștință informațiile de mai sus: Da Am citit regulamentul și-l voi face cunoscut și facțiunii: Da Alte precizări: Succes tuturor.

Desființarea secției speciale de investigare a magistraților, propusă la Ministerul Justiției Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) ar putea fi desființată, dacă un proiect de lege pus recent în dezbatere va fi adoptat. În aproape doi ani de la înființare, SIIJ a fost puternic criticată în spațiul public. Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află acum în dezbatere la Ministerul Justiției (MJ), de unde va ajunge însă la Parlament, care va decide cu privire la această inițiativă dacă va intra sau nu în vigoare. SIIJ a fost înființată prin lege în 2018 cu scopul exclusiv de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cu toate că existența sa nu este neconstituțională, spune MJ, modul său de funcționare este problematic. „Deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România și principiului controlului ierarhic“, scrie în expunerea de motive a proiectului. De asemenea, mai spune MJ în proiect, de la data operaționalizării sale Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție). MJ menționează că au fost luate în calcul și opiniile și argumentele în favoarea desființării aduse de Înalta Curte, CSM, Direcția Națională Anticorupție și de asociații ale magistraților, precum și rapoartele GRECO, ale Comisiei de la Veneția și raportul MCV din 2019. Odată desființată secția, dacă legea va intra în vigoare, cauzele aflate pe rol vor fi transferate la parchetele competente, iar actele de procedură îndeplinite vor rămâne valabile. Atenție! Proiectul de lege va intra în vigoare numai dacă este adoptat în Parlament, promulgat de președintele statului și publicat în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro

- Nume: DeviL - Numele celui reclamat: Andrei5588 - Levelul celui reclamat: 14 - Bara RPG a reclamatului (cea mică): - Motiv: Jigniri - Dovezi: https://imgur.com/a/mfl7pC7 - Alte precizări: A inceput bine pe B-Zone. A primit 1 avertisment.

Contracte bilaterale negociate direct – o nouă șansă pentru energia regenerabilă în România? Guvernul României a adoptat recent Ordonanța de Urgență nr. 74/2000 (“OUG 74/2020”), care a intrat în vigoare la 18 mai 2020. Un act normativ așteptat și necesar, OUG 74/2020 modifică Legea Energiei nr. 123/2012 (“Legea Energiei”) permițând în mod expres negocierea directă în afara piețelor centralizate a contractelor bilaterale de vânzare a energiei electrice (power purchase agreements sau “PPAs”), deși nu pentru toate capacitățile de producere a energiei electrice, astfel cum se va detalia în continuare. Până în prezent, toate tranzacțiile angro de energie electrică trebuiau să fie încheiate exclusiv pe piața centralizată într-un mod transparent, public, concurențial și nediscriminatoriu, cu excepții limitate în general pentru micii producători. OUG 74/2020 ar trebui să fie un pas mare înainte către îmbunătățirea cadrului legislativ privind sursele de energie regenerabilă și care să permită redresarea acestui domeniu. Dar este suficient? Beneficiază doar noile capacități? Interdicția de a negocia direct contracte bilaterale a apărut în 2012, în contextul discuțiilor intens mediatizate privind contractele negociate direct de unii producători de stat cu anumiți furnizori conectați la anumite sfere de interese, în condiții nefavorabile pentru acești producători. Probabil pentru a evita orice acuzații de discriminare pe piață, interdicția a fost generală și, ca atare, a afectat în primul rând dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, care depindeau de PPAs pentru asigurarea finanțării de proiect. Cu toate acestea, OUG 74/2020 nu anulează această interdicție generală, ci mai degrabă extinde excepțiile de la aceasta pentru a include orice capacități de producție puse în funcțiune după 1 iunie 2020. Posibilitatea de a negocia direct contracte bilaterale se aplică oricăror capacități noi de producție (nu doar regenerabile), dar de fapt vor beneficia în primul rând sursele de energie regenerabilă pentru că acest tip de investiții a fost predominant în sectorul de producție a energiei din Romania în ultimii 10 ani și acest trend va continua. Prin urmare, OUG 74/2004 menține interdicția privind negocierea directă a contractelor bilaterale pentru capacitățile de producție existente, creând două regimuri juridice distincte pentru vânzarea de energie de către producători în funcție de data punerii în funcțiune a capacităților lor de producție – până la sau după 1 iunie 2020. Consecințele unei asemenea abordări ar trebui analizate atent din două perspective: (i) posibila distorsiune a concurenței libere dintre producătorii de energie și (ii) respectarea Regulamentului UE nr. 943/2019 privind piața internă de energie electrică (“Regulamentul 943/2019” sau “Regulamentul”). În ceea ce privește punctul (i) de mai sus, dacă am compara un producător de energie a cărui capacitate a fost pusă în funcțiune înainte de 1 iunie 2020 cu un altul a cărui capacitate va fi pusă în funcțiune după 1 iunie 2020, acesta din urmă pare a fi într-o poziție concurențială mai bună întrucât își poate asigura liber un contract bilateral pe termen lung prin negociere directă, în timp ce primul nu ar putea. Acest aparent avantaj competitiv (dacă ar fi considerat astfel) ar rezulta exclusiv din schimbarea cadrului legislativ aplicabil. Nu este clar dacă acest efect a fost luat în considerare sau analizat de către Guvern înainte de adoptarea OUG 74/2020. În privința punctului (ii) de mai sus, Regulamentul 943/2019 cere Statelor Membre, autorităților de reglementare și operatorilor de sistem/piață să se asigure că piețele sunt administrate în conformitate cu o serie de principii printre care „contracte de furnizare pe termen lung negociabile pe piețele extrabursiere” (definiția mai amplă a contractelor de furnizare include PPAs și trimiterea la ”piețele extrabursiere” indică contractele bilaterale negociate direct). În Regulament nu se face nicio distincție între capacitățile de producție existente și cele noi. Mai mult, ANRE a emis la sfârșitul anului trecut Ordinul nr. 236/2019, care anticipa ridicarea interdicției generale asupra contractelor negociate direct, permițând în mod expres ca tranzacțiile de energie electrică să fie realizate pe “piețe nereglementate”. În plus, ANRE a pregătit și un proiect de ordin care definește conceptul de ”contracte de furnizare pe termen lung” din Regulament ca referindu-se la contractele cu o perioadă de livrare de peste 1 (un) an, din nou fără nicio distincție între capacitățile existente și cele noi. Prin urmare, OUG 74/2020 pare să introducă o restricție la aplicabilitatea Regulamentului 943/2019 în privința contractelor bilaterale negociate direct care nu este prevăzută în Regulament și nici anticipată în legislația secundară a ANRE, emisă în contextul Regulamentului. Trebuie, de asemenea, precizat că Regulamentul 943/2019 (ca orice alt regulament comunitar) este direct aplicabil în statele membre UE de la intrarea sa în vigoare în data de 1 ianuarie 2020 și prevalează asupra legislației interne. Cu toate acestea, până în prezent ANRE a evitat să exprime un punct de vedere ferm dacă contractele negociate direct sunt permise de la 1 ianuarie 2020 în România. Această situație se datorează, în esență, interdicției exprese din Legea Energiei care nu fusese formal abrogată și faptului că Regulamentul 943/2019 nu prevede care ar trebui să fie durata minimă a unui contract pentru a se califica drept ”contract de furnizare pe termen lung” supus negocierii directe conform Regulamentului, aspect pe care ANRE a încercat să îl abordeze/clarifice în proiectul de ordin menționat mai sus. Între timp, astfel cum am detaliat mai sus, OUG 74/2020 a ridicat doar parțial interdicția asupra contractelor bilaterale negociate direct și rămâne de văzut dacă Parlamentul va armoniza Legea Energiei cu Regulamentul 943/2019 în această privință, ca urmare a procedurii parlamentare de aprobare a OUG 74/2020. Există, de asemenea, un proiect de lege anterior pentru modificarea Legii Energiei, inițiat în 2019, care a fost aprobat deja de Senat și care continuă să reglementeze o interdicție expresă și generală în privința PPAs negociate direct (probabil această inadvertență va fi corectată de Camera Deputaților până la sfârșitul procesului legislativ). O nouă formă de sprijin pentru energia regenerabilă? Având în vedere că contractele bilaterale negociate direct cresc bancabilitatea proiectelor regenerabile, ridicarea interdicției pentru noile capacități de producție ar trebui să ajute la obținerea mai facilă a finanțărilor bancare. Prin urmare, aceasta este o mult-așteptată rectificare a cadrului legislativ. Dar, în ciuda acestor evoluții pozitive, în prezent nu mai există o schemă de sprijin pentru sursele regenerabile girată de stat, schema anterioara de sprijin prin certificate verzi încheindu-se la sfârșitul anului 2016. Instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile aproape că s-a oprit după anul 2016 și ca urmare a lipsei unei scheme de sprijin. Cu toate acestea, în prezent există opinii conform cărora unele surse de energie regenerabilă (de exemplu, energia solară și într-o mai mică măsură energia eoliană) ar putea fi teoretic profitabile chiar și în lipsa unei scheme de sprijin. Totuși, aceasta rămâne o evaluare mai mult teoretică, având în vedere că situația poate fi diferită în funcție de piață, tehnologie și în ultimă instanță de caracteristicile specifice ale fiecărui proiect. Prin urmare, în special în țările cu oarecare instabilitate legislativă cum este România, energia regenerabilă pare să aibă încă nevoie de o schemă de sprijin, în special în contextul țintelor obligatorii privind sursele de energie regenerabilă asumate în cadrul UE. Guvernul României și-a propus atingerea unei ținte de 30,7% pondere a surselor de energie regenerabilă în totalul consumului de energie în 2030 (în comparație cu 24% în 2020), ceea ce s-ar traduce în necesitatea de a instala până în anul 2030 noi capacități de producție din surse regenerabile de aproape 7.000 MW, dintre care aproape 6.000 MW numai în energie eoliană și solară, conform proiectului Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030. O nouă schema de sprijin ar fi vitală pentru a atrage investițiile necesare în vederea realizării acestor ținte ambițioase. În acest context, se pare că în următorii 2 ani statul român intenționează să pregătească și să implementeze un mecanism de sprijin de tip contracte pentru diferență (contracts for difference sau “CfD”) pentru care a lansat recent un proces de selecție a unui consultant prin BERD. În principiu, un mecanism CfD garantează un preț de exercitare pentru fiecare producător în funcție de costurile reale ale proiectului – producătorul vinde la prețul pieței, dar va exista o ajustare financiară (pozitivă sau negativă) efectuată de o contraparte centrală cu diferența dintre prețul de exercitare aplicabil și prețul de referință al pieței. În mod realist și având în vedere că durata estimată a procesului de pregătire a unei asemenea scheme noi de sprijin este de 2 ani, data la care un asemenea mecanism CfD ar putea deveni operațional va fi cel mai devreme în 2022. Totuși, acestea sunt vești bune pentru investitori, care ar putea începe deja să planifice, securizeze sau chiar să dezvolte viitoarele proiecte având un orizont pozitiv pentru viitor. De ce energia regenerabilă ar trebui să fie în continuare o prioritate pentru România? În România au existat păreri contradictorii și opinii variate asupra energiei din surse regenerabile care au variat de la un sprijin generos la o abordare rezervată sau chiar la critici deschise din cauza problemelor legate de integrare în rețea a energiei regenerabile sau a costurilor implicate de schema anterioară de sprijin prin certificate verzi. Un lucru este însă cert – decarbonizarea este direcția strategică spre care România și întreaga Uniune Europeană se îndreaptă, în conformitate cu Pactul Ecologic European, iar energia din surse regenerabile este esențială pentru a atinge obiectivele extrem de ambițioase de decarbonizare stabilite de Uniunea Europeană. Mai mult, energiile regenerabile ar putea asigura producția de energie electrică necesară acoperirii creșterii anticipate a consumului, pe de o parte, și a deficitului generat de posibilele deficiențe operaționale sau de dezafectarea probabilă a capacităților convenționale de producere a energiei, vechi, poluante și ineficiente, combinat cu absența unor investiții de înlocuire, pe de altă parte. Prin urmare, este foarte posibil să nu fie puse în funcțiune niciun fel de noi capacități convenționale (inclusiv nucleare) până în anul 2030, pe când consumul de energie se așteaptă să fie totuși pe un trend crescător pe termen mediu și lung. De asemenea, anumite capacități existente incluse în statisticile referitoare la capacitatea totală instalată la nivel național ar putea să nu mai fie deja operaționale. Conform declarațiilor reprezentanților ANRE, la jumătatea anului 2019, România dispunea la acel moment de o capacitate de producere a energiei electrice cu o putere instalată de aproximativ 24.000 MW, dintre care aproximativ 8.000 MW nu mai erau operaționali conform estimărilor. În 2019, ANRE a și demarat, de altfel, un proces de evaluare a capacității efective de operare la nivel național, retrăgând licența de exploatare pentru capacitățile care nu mai sunt operaționale. Drept urmare, conform datelor oficiale ale ANRE, în prezent există o capacitate de producere a energiei electrice cu o putere instalată de aproximativ 20.661 MW în România, care probabil se va reduce și mai mult în perioada următoare. Cele de mai sus indică faptul că un deficit sistemic al capacităților de producere a energiei electrice ar putea apărea pe piața românească destul de curând, dacă nu cumva a apărut deja având în vedere că România a devenit un importator net de energie electrică în 2019. Un alt argument în favoarea energiei din surse regenerabile ar fi acela că progresele tehnologice accelerate în domeniul instalaților de producție atrag după sine o scădere progresivă a costurilor proiectelor de producere a energiei regenerabile, iar mecanismul de sprijin CfD planificat ar trebui să ofere investitorilor/producătorilor o siguranță și o stabilitate a prețurilor, protejând în același timp consumatorii în cazul creșterii excesive a prețurilor energiei (în măsura în care sumele rambursate de către producători sunt redistribuite consumatorilor). Prin urmare, energiile din surse regenerabile ar putea reprezenta o soluție câștigătoare pentru toți actorii pieței – factorii de decizie politică, investitori și consumatori deopotrivă. Sursa: juridice.ro

Vecini de bloc: Soluții la probleme legate de orele de liniște, lupta pentru locuri de parcare, citirea scrisorilor altora și nu numai Viața la bloc nu-i atât de lipsită de griji față de viața la casă. Inclusiv (sau mai ales) la bloc există riscul să apară divergențe între vecinii din aceeași clădire sau din clădiri de pe aceeași stradă, din moment ce spațiile care ne separă sunt mult mai mici. De la orele de liniște la lupta pentru un loc de parcare, iată situații problematice des întâlnite și soluții pentru ele. Următoarele articole scrise de avocatnet.ro au ajutat deja zeci de mii de oameni să găsească soluții. Ți-ar putea fi de folos și ție: Orele de liniște la bloc: Cum poți fi sancționat pentru că-ți deranjezi vecinii. Din momentul apariției noului său model (februarie 2019), regulamentul de bloc dă posibilitatea asociațiilor de proprietari să prelungească intervalele în care liniștea locatarilor nu trebuie tulburată. Totuși, cei ce-și deranjează vecinii pot fi sancționați chiar dacă fac asta și în afara orelor de liniște legale sau a celor suplimenare. Ce pot să fac dacă chiriașii din apartamentul vecin sunt gălăgioși și proprietarul este indiferent? Conform specialiștilor, trebuie perseverat cu sesizările la poliție, pentru a fi amendați chiriașii de fiecare dată când fac scandal. Trebuie formulate memorii semnate de locatari la inspectoratul județean de poliție și la inspectoratul general al poliției, dacă polițiștii de la secția din zonă nu-i sancționează contravențional. Citești scrisorile vecinilor? Riști să ajungi la închisoare. Persoanele care deschid scrisorile vecinilor de bloc ără să fie îndreptățite să o facă riscă să ajungă la închisoare pentru o perioadă de până la un an de zile, din moment ce aceasta este o infracțiune, conform legislației penale în vigoare. Totuși, fapta poate fi pedepsită, în unele cazuri, doar cu amendă penală. Dacă zgârii intenționat mașina unui vecin de bloc, riști închisoarea pentru distrugere. Chiar dacă sunt deranjați de faptul că o persoană și-a parcat mașina în dreptul curții lor sau pe locul închiriat de ei în fața blocului, cei tentați să-și verse nervii pe mașina altuia ar trebui să știe că un asemenea gest le poate aduce, dincolo de amenzi, și pedepse cu închisoarea. Sursa: avocatnet.ro

@Samurai. - Lorenzo69 primeste 1 avertisment. Vezi ca ai incurcat numele.

Despre valoarea legală a semnăturii electronice în primul Ghid de semnătură electronică certSIGN Odată cu accelerarea digitalizării – în contextul ultimelor luni marcate de schimbări în modul de desfăşurare a activităţii la nivelul mediului public şi privat din România – s-a remarcat necesitatea unei mai bune înţelegeri a mijloacelor electronice de lucru în vederea implementării şi utilizării corecte a acestora. Printre ele se numără şi semnătura electronică, soluţie esenţială atunci când vorbim despre oferirea de servicii electronice cetăţenilor şi clienţilor, încheierea contractelor (sau oricăror alte documente) la distanţă sau lucrul de acasă – situaţii în care nu ne putem baza pe hârtie şi pix. De ce încă ne ferim de semătura electronică? În ciuda multiplelor avantaje oferite de semnătura electronică şi a faptului că aceasta nu constituie o noutate, soluţia nu a fost încă adoptată la scară largă în România din considerente ce pot ţine de obişnuinţă, reticenţă la schimbare sau chiar o lipsă a informării corecte bazată pe opinii diferite şi, mai ales, interpretări neunitare ale legislaţiei specifice. Pe scurt – prea multe întrebări cu prea multe răspunsuri variate. Astfel, chiar dacă avem o legislaţie naţională specifică dar mai ales una europeană prin Regulamentul eIDAS nr. 910/2014, aplicarea acesteia nu este simplă. Regulamentul eIDAS , care se aplică prioritar, în mod direct în toate statele membre UE – deci inclusiv în România, nu oferă, însă, o rețetă și nici nu indică o soluție optimă pentru digitalizare. De aceea, ne lovim de extrem de multe întrebări și opinii despre semnătura electronică şi utilizarea ei. Soluţia – Ghidul de bune practici și aspecte legale privind utilizarea semnăturii electronice în organizații Tocmai din aceste considerente, certSIGN vine în sprijinul instituţiilor şi companiilor din România cu un Ghid de bune practici și aspecte legale privind utilizarea semnăturii electronice în organizații, disponibil în mod gratuit. Având o experiență solidă cu privire la aspectele tehnice și legislative ce țin de documentele digitale și semnăturile electronice, certSIGN reuneşte în acest material răspunsuri unitare şi avizate privind: – tipurile de semnătură electronică ce se pot utiliza într-o organizaţie şi diferenţele între acestea, – modalităţile de semnare electronică a documentelor, – modalităţile de verificare a semnăturilor electronice – valoarea legală a documentelor semnate electronic – efectele juridice ale semnăturilor electronice, scenarii cu privire la utilizarea semnăturii electronice și la efectul juridic al acesteia, invocarea în instanţă a unei semnături electronice. Pentru cine este acest ghid? Audiența este largă, ghidul adresându-se: – Juriștilor care doresc să înțeleagă aspectele tehnice ale aplicării regulamentului eIDAS – Persoanelor de decizie din organizații, care se ocupă de digitalizare – Persoanelor tehnice, care înainte de a implementa o anumită soluție au nevoie să înțeleagă întreg contextul, inclusiv din punct de vedere legal – Autorităților publice, celor implicați în crearea cadrului legal certSIGN are o amplă experienţă naţională şi internaţională – atât în dezvoltarea şi implementarea de soluţii din domeniul serviciilor de încredere şi al semnăturii electronice (în 20 de țări din care 15 state membre UE), cât şi în zona standardizării în acest domeniu (prezenţă în comitetul tehnic ETSI care gestionează standardele cu privire la semnătură electronică și servicii de încredere, participarea la teste de interoperabilitate a semnăturilor electronice, membru al Cloud Signature Consortium). Echipa care a contribuit la elaborarea acestui ghid are peste 20 de ani de experiență în domeniul criptografiei, serviciilor de încredere și standardizării. Sursa: juridice.ro

Fonduri europene și ajutoare de stat de până la 1 miliard de euro pentru companii, în următoarele două luni Sunt ultimele luni în care Uniunea Europeană (UE) și Guvernul României pun la dispoziție fonduri de până la 1 miliard de euro pentru susținerea financiară a afacerilor din sectoare cheie ale economiei care doresc să realizeze investiții pentru dezvoltarea business-urilor, cât și ajutorarea sectoarelor afectate de criza COVID-19, prin posibilitatea obținerii de sprijin financiar sub formă de fonduri nerambursabile sau ajutoare de stat. Cu o alocare între 150 milioane de euro și posibilitatea unei suplimentări la 500 milioane de euro (POR 2.2), circa 80 milioane de euro (POIM 6.4) și 313 milioane de euro (HG 807/2014), companiile interesate de finanțare pentru proiecte de investiții pot accesa fonduri de sute de milioane de euro pentru dezvoltarea business-urilor, vizate fiind atât start-up-uri, IMM, cât și companii mari. POR 2.2: Hotelierii, companiile cu activități în construcții sau producție pot accesa fonduri europene pentru investiții de până la 6 mil. EUR în următoarele două luni Companiile cu activitate în construcții, depozitare/logistică, în industria hotelieră sau producție pot aplica pentru obținerea de fonduri europene de până la 6 milioane de euro prin intermediul Axei de Finanțare 2.2, parte a Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020. “Ultima perioadă a reprezentat o adevărată provocare pentru mediul de business românesc, însă există soluții pentru depășirea acesteia, prin investiții realizate cu sprijinul UE. Sunt ultimele luni în care se pot depune proiecte pentru Axa de Finanțare 2.2, parte a POR 2014-2020, întrucât contractele de finanțare se vor semna până cel târziu la 31.12.2020, fiind o sesiune fulger, pe o procedură mult simplificata față de cele anterioare. În contextul în care alocarea de 150 milioane euro se poate suplimenta până la 500 milioane euro, iar următoarele fonduri europene vor fi disponibile abia în 2021-2022, recomandăm companiilor care doresc să solicite aceste granturi să demareze pregătirea proiectelor, sa depună aceste proiecte riguros pregătite și cu sprijinul unui consultant specializat, în așa fel încât proiectul să beneficieze și de un punctaj competitiv și să fie depus chiar în primele zile de la deschiderea sesiunii, pentru a-și maximiza șansele de succes”, a declarat Roxana Mircea, fondator și partener al companiei de consultanță REI Finance Advisors, specializată în servicii profesionale pentru atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat destinate companiilor cu activitate pe piața din Romania. Pe 14 mai, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a publicat ghidul consultativ pentru prioritatea de investitii 2.2 “Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor”, pentru investiții în toată țara, cu excepția zonelor București - Ilfov. Domenii eligibile pentru finanțare prin Axa Prioritară 2 (POR 2014-2020) Solicitanții eligibili sunt societățile cu minimum un an fiscal integral de activitate și profit înregistrat în 2019, care doresc investiții atât în mediul urban cât și rural. În cazul investițiilor pentru mediul rural, fondurile pot fi solicitate numai de către companii mijlocii, cu o medie de peste 50 angajati în ultimii doi ani fiscali. În cadrul Axei Prioritare 2 a POR 2014-2020 se finanțează atât crearea unei noi unități de producție/prestare servicii, extinderea capacității unei unități existente, cât și diversificarea producției unei unități existente, prin produse/servicii care nu au fost fabricate/prestate anterior în unitate. Nu sunt eligibile însă activități de renovare a clădirilor existente. Printre domeniile eligibile se numără companiile care doresc să acceseze fonduri europene pentru: activităti de construcții (se pot achizitiona și utilaje); activități de depozitare; asistență medicală și stomatologică; colectarea și procesarea de deșeuri; confecții textile, încălțăminte, marochinărie; fabricarea de echipamente electronice; hoteluri și alte facilități de cazare; industria lemnului, procesare de baza și fabricarea de mobilier; posturi radio și TV; producție publicitară; programare și consultanță în IT, portaluri web. În aceste cazuri, aplicantul nu trebuie obligatoriu să deruleze deja activitatea respectivă, nu se punctează un istoric de activitate, ci durata de existență a societății. Proiectul propus în cererea de finanțare trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, investiții în active corporale - lucrări de construire, extindere a spaţiilor de producție/ prestare de servicii, inclusiv a utilităţilor generale aferente (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, PSI), achiziţionarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică, de natura mijloacelor fixe sau achiziționarea de instalaţii/ echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum și sisteme care utilizează surse regenerabile (alternative) de energie pentru eficientizarea activităților pentru care a solicitat finanțare. “La depunerea proiectului societatea trebuie sa dețină terenul liber de sarcini, intabulat și să prezinte un deviz general. În cazul acestei axe de finanțare nu se mai solicită foarte multe documente la depunere, cum este cazul Certificatului de urbanism, Decizia Etapei de incadrare de la Mediu etc, ceea ce poate constitui un avantaj în rapiditatea depunerii documentelor necesare de către companiile interesate”, a adăugat Roxana Mircea. Programul Operațional Regional - POR 2014-2020 este unul dintre programele prin care România poate accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare. POR 2014-2020 este gestionat de Autoritatea de Management pentru POR din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și a fost adoptat de Comisia Europeană pe data de 23 iunie 2015. Obiectivul său general este creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. HG 807/2014: Ajutoare de stat de peste 313 mil. EUR pentru start-up-uri, IMM sau companii mari Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Ajutor de Stat, a suplimentat în acest an bugetul alocat programului de finanțare HG 807/2014 destinat companiilor care solicită fonduri pentru investiții. Peste 313 milioane euro sunt disponibili atât pentru start-up-uri, IMM, cât și companiile mari, însă numai pentru proiecte a căror valoare depășește 1 milion de euro. În acest fel, companiile care solicită ajutor de stat prin Schema reglementată de HG 807/2014 pot obține până la 50% din valoarea totală a investiției, dar nu mai mult de 37,5 milioane euro. Schema de ajutor de stat are ca obiectiv dezvoltarea regională, prin realizarea de investiții inițiale în active fixe de înaltă tehnologie pentru obținerea de produse cu valoare adăugată mare, indiferent de dimensiunea beneficiarilor. Schema de ajutor de stat a fost instituită în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din tratat, valabil în perioada 01.07.2014 - 31.12.2020, cu modificările și completările ulterioare, și a Deciziei Comisiei Europene C (2014) 2240 final prin care a fost autorizată harta ajutoarelor de stat regionale pentru perioada 2014-2020. Valoarea totală a unui proiect de investiții trebuie să fie de minimum 4,5 milioane lei. Această valoare a fost determinată prin raportarea la o valoare echivalentă de aproximativ 1 milion euro (calculată la un curs de 4,5 lei/euro). Termenul maxim pentru emiterea acordurilor de finanțare este 31.12.2020, ceea ce înseamnă că proiectele trebuie depuse cel mai târziu în luna iulie pentru a fi evaluate. POIM 6.4: Fonduri nerambursabile pentru marii consumatori de energie Uniunea Europeană alocă 60% fonduri nerambursabile, în valoare de cel mult 15 milioane EUR, destinate marilor consumatori de energie, prin axa de finanțare POIM 6.4. Fondurile se pot investi în dezvoltarea propriilor centrale de cogenerare de înaltă eficiență, ce ar oferi posibilitatea companiilor să își producă energia electrică și termică, necesare desfășurării activității și obține reduceri substanțiale în ceea ce privește consumul de energie. Vizate de această finanțare sunt marile companii din domeniul producției de lactate, bere, industria alimentară, panificație, prelucrarea lemnului, industrie grea sau materiale de construcții, precum și alte companii clasificate ca fiind mari consumatori de energie. Termenul de depunere al proiectului este 31.12.2020, însă proiectele trebuie pregătite cu minimum șase luni înainte întrucât realizarea studiului de fezabilitate și obținerea avizelor durează circa șase luni. Mai multe detalii aici. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Ovidiu!

Măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 pentru activitățile de operare a plajelor Norma prevede: Obligațiile operatorilor economici sau administratorilor din sectorul plajelor turistice, înainte de reluarea activităților: – verificarea stării de întreținere a tuturor spațiilor, facilităților, echipamentelor; – revizuirea planurilor și procedurilor de igienizare, dezinfecție și de autocontrol pentru creșterea frecvenței acestor operațiuni; – asigurarea de dispozitive și produse biocide avizate necesare dezinfectării mâinilor personalului lucrător, a spațiilor, facilităților, echipamentelor și ustensilelor utilizate; – igienizarea și dezinfecția cu substanțe biocide avizate a tuturor spațiilor, facilităților, echipamentelor, a grupurilor sanitare utilizate de personalul lucrător din cadrul operatorilor economici sau ale administratorilor, după caz, și a celor utilizate de clienți; – reinstruirea sub semnătură a personalului lucrător cu privire la regulile generale de igienă ce trebuie respectate la nivelul unităților, inclusiv asupra măsurilor suplimentare în ceea ce privește prevenirea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2; – la intrarea în unitate se va face un triaj observațional al angajaților (accesul personalului cu semne vizibile de infecție respiratorie va fi interzis) etc. Măsurile de protecție a turiștilor: Operatorii economici sau administratorii, după caz, au următoarele obligații privind protecția turiștilor în spațiile în care aceștia au acces: – vor amplasa la loc vizibil regulamentele de acces și de comportament pe plajă; – se asigură măsuri pentru respectarea unei distanțe de 2 m (stânga/dreapta, față/spate) între șezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite; – pentru estimarea capacității plajei cu menținerea distanței fizice se pot folosi atât proiecții de date anterioare, cât și monitorizare activă; – administratorii vor asigura accesul pe plajă în limitele de capacitate adoptate, cu menținerea distanței fizice, descurajarea aglomerării și limitarea adunărilor mari; – în zonele adiacente interioare (de exemplu, zone de schimbare, vestiare, toalete) trebuie să respecte regulile de distanțare fizică; – trebuie să se mențină o distanță de cel puțin 2 metri între persoane (inclusiv angajați) în orice moment, excepție: membri ai aceleiași familii sau dacă siguranța activității de bază necesită o distanță mai scurtă (de exemplu, ridicarea echipamentelor grele); – se amenajează zonele de lucru (de exemplu, scaune pentru salvamari, turnuri) astfel încât cei care prestează servicii pe plajă să stea distanțați la cel puțin 1,5 metri; atunci când distanțarea nu este posibilă, trebuie să se prevadă utilizarea măștilor de protecție sau să se adopte bariere fizice, cum ar fi panourile de plastic/plexiglas; – instalarea unor bariere fizice la punctele de plată, acestea fiind amplasate între spațiul rezervat angajaților și public; – servirea clienților se va face de către personalul angajat al plajei concesionate, fără deplasarea clienților în punctele de servire; – se evită, pe cât posibil, servirea de produse și băuturi neambalate; gustările și băuturile servite vor fi preambalate individual etc. Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor va adopta planuri de verificare a modului în care sunt respectate și aplicate aceste măsuri. Sursa: juridice.ro

Bun venit, Mihai!

Bun venit, Cezar!

Măsuri de relaxare 1 iunie In Monitorul Oficial nr. 460 din 29 mai 2020 a fost publicat un Ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Culturii, prin care se menționează măsurile de relaxare ce vor fi aplicate evenimentelor organizate în aler liber, care se vor putea relua începând de săptămâna viitoare. Ordinul se aplică evenimentelor sau acțiunilor culturale desfășurate în aer liber și enumeră o listă a acestora, mentionând că enumerarea se limitează doar la aceste exemple: teatru, dans, concert, proiecție cinematografică, stand-up comedy, târg, expoziție, workshop, conferință cu caracter cultural. Iată o listă a acestor reguli de urmat. Directorul tehnic / coordonatorul evenimentului este responsabil de implementarea acestor măsuri Foarte important, Ordinul prevede că persoanele care coordonează fiecare eveniment (de exemplu, organizator, director tehnic etc.) sunt responsabile de verificarea modalității de implementare a acestor recomandări, în vederea reducerii impactului riscului de infecție cu SARS-CoV-2 la locul de muncă. Măsuri individuale impuse angajaților și voluntarilor care se ocupă de eveniment Aceștia vor respecta măsurile de precauție universal valabile: a) portul obligatoriu al măștii (medicală/nonmedicală), care pentru o protecție eficace trebuie să acopere atât gura, cât și nasul; b) în cazul în care angajatul are simptomatologie de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală modificată) acesta nu se prezintă la locul de muncă și contactează medicul de familie; c) izolare la domiciliu, în cazul în care a intrat în contact cu un caz suspect sau confirmat de infecție cu virusul SARS-CoV-2 și anunțarea direcției de sănătate publică județene și a municipiului București; d) efectuarea frecventă a igienei mâinilor (cu apă și săpun sau dezinfectant avizat pe bază de alcool) și evitarea atingerii feței cu mâinile neigienizate; igienizarea regulată a mâinilor este preferabilă portului de mănuși de unică folosință; e) măsurile de distanțare socială nu ar trebui să cauzeze alte condiții de lucru nesigure pentru echipele tehnice și de producție (de exemplu, ridicarea pieselor de echipament care necesită mai multe persoane etc.). Măsuri care privesc angajatorii și organizatorii: a) elaborarea instrucțiunilor propriilor pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcție de programul de lucru, specificul activității desfășurate, structura organizatorică, structura incintei; b) medicii de medicina muncii vor face evaluarea de risc și vor emite recomandări privind necesitatea purtării măștii pentru angajați, în funcție de specificul activității desfășurate; c) responsabilul SSM va efectua instruirea angajaților în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă; d) angajaților/voluntarilor li se va asigura echipamentul de protecție necesar (mască, mănuși, viziere etc.); e) reluarea activității se va face gradual, în concordanță cu situația epidemiologică locală din județul/regiunea în care va avea loc evenimentul; f) plasarea, la loc vizibil, de anunțuri scrise privind regulile de distanțare fizică și cele de acces în cadrul delimitat aferent evenimentului; g) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, precum și efectuarea triajului observațional zilnic la intrarea în zona delimitată a evenimentului pentru echipa de organizare, echipa artistică și pentru public. Nu se va permite accesul persoanelor simptomatice (tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală modificată) și nici al celor care înregistrează temperatura măsurată mai mare de 37,3°C. În cazul în care temperatura înregistrată depășește 37,3°C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus; angajații cu temperatura peste 37,3°C vor fi trimiși acasă; h) organizarea spațiului de lucru astfel încât să permită menținerea distanței fizice de 1,5 metri între oricare două persoane; i) promovarea măsurilor de igienă individuală; j) plasarea de dispensere cu soluții dezinfectante la intrare în spațiul delimitat al evenimentului; k) instruirea personalului privind măsurile de igienă; l) dezinfecția frecventă a suprafețelor utilizate de mai mult de o persoană cu substanțe biocide autorizate; m) dezinfectarea echipamentul tehnic: camere de filmare, lavaliere, microfoane, walkie-talkie, căști etc. Dacă materialele și echipamentul sunt achiziționate/închiriate, trebuie stabilit într-un protocol împreună cu fiecare furnizor procedura de curățare și igienizare a acestora, astfel încât să nu fie afectate calitatea și proprietățile materialelor și echipamentelor; n) se vor evita scenele cu contact apropiat îndelungat (mai mult de 15 minute, la o distanță mai mică de 1,5 m); o) se va evita organizarea meselor cu bufet deschis. Se vor distribui alimente ambalate și băuturi răcoritoare pentru consum individual; p) mesele se vor servi în porții individuale, cu menținerea distanței fizice de 1,5 m; q) în situația extraordinară în care un membru al echipei de organizare sau artistice prezintă simptome respiratorii în timpul programului de lucru, recomandările sunt următoarele: (i) izolarea imediată de restul echipei și organizarea transportului individual al acestuia la domiciliu și contactarea medicului de familie; (ii) încăperea în care respectiva persoană a petrecut timp îndelungat se închide și se aerisește timp de 24 de ore; (iii) după aerisirea spațiului, se realizează curățenia, precum și spălarea și dezinfecția riguroasă a respectivei zone de activitate; (iv) în cazul în care persoana a petrecut mai mult timp, în egală măsură, în mai multe încăperi, se va aplica procedura de la pct. (iii) pentru fiecare zonă de activitate; r) în situația în care o persoană suspectă sau confirmată COVID-19 a fost prezentă în una sau mai multe zone de activitate, într-un interval mai scurt de 7 zile, se aplică procedura prevăzută anterior; s) pentru activitatea desfășurată în birourile organizatorilor de evenimente se vor aplica măsuri conform Ordinului ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății nr. 3.577/831/2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă, pe perioada stării de alertă; t) pentru cetățenii străini sosiți în România, membri ai echipei artistice sau de organizare de evenimente, se va acorda o derogare specială de la măsura de izolare la domiciliu/carantinare de 14 zile. Aceștia vor face dovada testării negative la sosirea în țară și un al doilea test va fi efectuat în România în termen de 2-5 zile de la sosirea în țară sau imediat în cazul apariției simptomelor de boală respiratorie. Recomandări pentru organizatorii de evenimente culturale: a) modificarea așteptărilor publicului. Menționări repetate pentru măsuri de siguranță: pe social media, pe bilete, semnalizare la locul evenimentului, e-mail etc.; b) emiterea de bilete cu acces orar pentru fiecare participant pentru evitarea aglomerației la intrarea în spațiul delimitat; c) fiecare organizator are obligația de a întocmi procedurile necesare referitoare la situația în care unei persoane sau unui grup nu i se permite accesul la eveniment în urma triajului epidemiologic. Fiecare organizator are obligația de a informa și instrui angajații/voluntarii și agenții de pază cu privire la această procedură; d) organizatorii și administratorii spațiului gazdă își vor împărți responsabilitățile pentru diferite activități și proceduri legate de sănătate și siguranță printr-un acord scris încheiat între cele două părți; e) delimitarea clară a spațiului în care se va desfășura evenimentul. Măsuri care privesc accesul și contactul cu publicul: a) coordonarea cu autoritățile de sănătate și cele locale astfel încât asigurarea sănătății angajaților și a publicului să reprezinte obiectivul prioritar; b) deschiderea graduală, fazată, în concordanță cu situația epidemiologică locală din județul/regiunea în care se desfășoară evenimentul; c) la intrare se va efectua un triaj observațional și nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree); d) se vor plasa la loc vizibil anunțuri scrise privind regulile de distanțare fizică; e) accesul în spațiu se face cu respectarea de către participanți a distanțării de minimum 1,5 m, prin montarea de marcaje; f) limitarea accesului publicului astfel încât să fie asigurată o distanță de minimum 1,5 m între persoane, dar nu mai mult de 500 de persoane; g) termometrizarea spectatorilor/vizitatorilor. Persoanele care refuză să le fie verificată temperatura nu vor avea acces în locație; h) accesul publicului va fi permis numai în condițiile purtării de mască (medicală/nonmedicală) pe toată durata evenimentului. Pentru a oferi o protecție eficace, masca trebuie să acopere gura și nasul; i) persoanele își vor dezinfecta mâinile cu dezinfectant avizat pe bază de alcool care va fi pus la dispoziție la intrare; j) stabilirea unor fluxuri de intrare/ieșire separate, unice pentru facilitarea menținerii distanței fizice; k) limitarea evenimentului la un interval de timp de 4 ore; l) accesul se face pe timpi cu până la o oră înainte pentru a evita aglomerația. Timpul ar trebui să fie menționat pe biletul fiecărui participant, dacă acest lucru este posibil; m) plasarea de paravane despărțitoare la casele de bilete/ghișee, acolo unde este cazul; n) încurajarea utilizării plății contactless cu cardul sau telefonul; o) interzicerea reutilizării pliantelor, broșurilor și altor materiale informative în format fizic; p) dezinfecția zilnică și ori de câte ori este nevoie a suprafețelor cu produse dezinfectante avizate; q) pe cât posibil, biletele ar trebui scanate, se va evita ruperea sau atingerea biletelor; r) organizarea cozilor la intrarea/ieșirea din locație prin marcaje care să indice distanța fizică regulamentară de 1,5 m între persoane. Măsuri care privesc spațiul/locul: a) organizarea spațiului astfel încât să permită menținerea distanței fizice de 2 m între persoane, dar nu mai mult de 500 de persoane; b) în cazul în care locația este organizată cu scaune mobile (sau pufuri), acestea vor fi poziționate de către organizator la o distanță de 2 m între ele; c) în cazul în care locația dispune de gradene, organizatorul va marca pe acestea locurile disponibile, la o distanță de 2 m între ele; d) în cazul în care locația nu dispune de scaune sau gradene și este liberă (iarbă, pământ, zgură etc.), iar publicul vine cu propriile pături sau perne, organizatorul va marca solul astfel încât să creeze spații care să respecte distanțarea socială pentru fiecare persoană, precum și spații mai mari pentru familii și/sau grupuri de până la 3 persoane; e) prin excepție de la prevederile lit. a), b), c), menținerea distanței fizice de 2 m între persoane nu se aplică pentru membrii aceleași familii și/sau grupuri de până la 3 persoane; f) difuzarea de comunicate audio, atât înainte de începerea spectacolului, cât și pe timpul pauzei, adaptate spațiului respectiv de desfășurare a spectacolului/evenimentului; g) dezinfectarea cu substanțe biocide autorizate a tuturor scaunelor, pufurilor etc. după și/sau înaintea fiecărei proiecții; h) în cazul utilizării toaletelor se va respecta distanța obligatorie de minimum 1,5 m; i) punerea la dispoziție a unui număr rezonabil de toalete, unde este posibil, pentru evitarea aglomerației. În cazul toaletelor ecologice, se recomandă să existe lavoare cu apă și săpun în proximitatea acestora; j) dedicarea unor toalete strict copiilor și/sau familiilor cu copii, acolo unde acest lucru este posibil; k) punerea la dispoziție a unui număr rezonabil de recipiente/coșuri de gunoi cu capac dedicate exclusiv aruncării măștilor de protecție; l) dezinfectarea toaletelor cu substanțe biocide autorizate, înainte și după fiecare proiecție/spectacol și/sau la fiecare 4 ore; m) asigurarea permanentă a substanțelor și materialelor de curățenie/igienizare necesare în locație; n) asigurarea personalului de curățenie, instruit profesional, într-un număr suficient. Se interzice consumul de mâncare și băutură în locație, în afară de: a) băutură în recipiente individuale, cu capac. Se interzice folosirea paielor de unică folosință; b) mâncare ambalată individual, sigilată, conform normelor în vigoare. Măsuri care privesc prestații artistice, unde este aplicabil: a) accesul și evacuarea echipelor de organizare, lucrătorilor și artiștilor se vor realiza prin locuri/porți separate de cele pentru spectatori și/sau la intervale orare diferite; b) artiștii interpreți sau executanți ar trebui să își aducă propriile microfoane, instrumente, căști și alte echipamente pe care le folosesc; c) aceleași reguli de distanțare socială se impun și zonei de backstage; d) se vor asigura timpi adiționali pentru dezinfectarea spațiilor de backstage folosite de echipe diferite; e) dacă scena se situează la același nivel cu spectatorii, distanța între interpreți și public va fi de cel puțin 3 m. Dacă scena este mai sus decât spectatorii, distanța minimă va fi de 4 m; f) scena va fi marcată cu pătrate vizibile de 4 mp pentru a sprijini distanțarea dintre artiști; g) scena va avea o dimensiune suficient de mare pentru ca actul artistic să se desfășoare în condiții de siguranță și distanțarea socială să poată fi respectată; h) toate măsurile de siguranță și sănătate vor fi respectate și în timpul repetițiilor și probelor etc.; i) se va evita prezența îndelungată a artiștilor din grupele de risc (de exemplu vârsta peste 65 ani și/sau boli cronice asociate); j) machiajul și coafura se vor efectua cu respectarea precauțiunilor universale: menținerea distanței fizice, limitarea contactului apropiat, igienizarea mâinilor și dezinfecția suprafețelor înainte și după ședința de machiaj/coafor; k) asistența la echipare/îmbrăcare va fi limitată la minimum posibil; l) vestiarele vor fi dezinfectate cu substanțe biocide autorizate zilnic și ori de câte ori este nevoie. Sursa: avocatnet.ro

S-a stabilit: De luni, se poate ieși din localitate fără declarație, iar terasele și plajele se redeschid, printre altele De la 1 iunie urmează o serie de relaxări ale măsurilor dispuse pentru starea de alertă, inclusiv posibilitatea de a ieși din localitate fără declarație sau deschiderea teraselor. Schimbările sunt conținute în Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) nr. 26/2020. 1) Oamenii vor putea ieși din localitate fără declarație. La acest moment, cei care vor să iasă din localitate, dincolo de o limită de 30 de km, trebuie să aibă o declarație la ei, prin care să indice motivul ieșirii. De luni, conform Hotărârii CNSU nr. 26/2020, acest lucru nu va mai fi necesar, fiind liberă circulația în alte județe. 2) Se redeschid terasele, dar nu și restaurantele aflate în spații închise. Redeschiderea teraselor poate avea loc, însă, doar cu respectarea unui set de măsuri de protecție: prima condiție, pe care am menționat-o deja, este ca acele terase să se afle în exteriorul clădirilor, în aer liber; trebuie să se asigure o distanță de minimum doi metri între mese; pot sta maximum patru persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite; bineînțeles, trebuie respectate măsurile de protecţie sanitară. 3) Se deschid și plajele. La fel ca în cazul teraselor, trebuie respectată o serie de condiții: fiecărei persoane prezente trebuie să îi fie asigurat, obligatoriu, un șezlong; asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între șezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite și respectarea normelor de prevenire. 4) Este permisă reluarea anumitor tipuri de transport. Mai exact, Hotărârea CNSU precizează că: se reia transportul feroviar internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport din și către România (mai multe detalii despre măsurile de protecție ce trebuie luate de cei ce circulă cu trenul pot fi găsite aici); se reia transportul rutier internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport din și către România (mai multe detalii despre măsurile de protecție ce trebuie luate de cei ce circulă cu autobuzul pot fi găsite aici). 5) O altă măsură este permiterea organizării și desfășurării spectacolelor. Ordinul se referă, în primul rând, la organizarea și desfășurarea spectacolelor, a concertelor și a altor evenimente culturale în aer liber, precum şi a festivalurilor publice şi private. Trebuie respectate următoarele condiții: pot participa cel mult 500 de spectatori; scaunele trebuie să se afle la distanță de minimum 2 metri, unul față de celălalt; purtarea măștii de protecție este obligatorie și trebuie respectate condiţiile stabilite prin ordine de ministru pentru activități specifice (de exemplu, pentru muzee și biblioteci). De asemenea, există reguli privitoare la organizarea de spectacole de tip drive-in. Persoanele dintr-o mașină trebuie să fie membrii ai aceleași familii și trebuie respectate măsurile specifice de igienă pentru astfel de activități (acestea urmând a fi stabilite prin ordin de ministru). 6) Este permisă organizarea de competiții sportive, dar fără spectatori. De asemenea, acestea trebuie să se desfășoare în aer liber, respectându-se măsuri de igienă. În același timp, este permisă inclusiv desfășurarea de competiții sportive (sau antrenamente) în bazine, chiar și dacă sunt acoperite. După aceea, pregătirea fizică, în spații închise, a sportivilor trebuie să se facă după anumite reguli: distanțare între participanți, astfel încât să se asigure minim șapte m2/persoană și respectarea măsurilor de protecţie sanitară. Toate măsurile de mai sus urmează să se aplice de la 1 iunie. Sursa: avocatnet.ro

Cei care-și abandonează mașinile vor risca să rămână fără ele după numai șase luni. Măsura are undă verde pentru votul final Persoanele care-și lasă mașinile să stea degeaba, în același loc, timp de cel puțin șase luni vor risca să le fie ridicate de autorități, conform unui proiect de lege ce a trecut tacit de senatori, iar acum va ajunge la votul decisiv al deputaților, având propunere de adoptare. Concret, vorbim despre orice tip de vehicul abandonat pe domeniul public sau privat al statului cel puțin șase luni, în cazul căruia autoritățile au motive justificate să creadă că este necorespunzător circulației rutiere. În momentul de față, regula este că mașinile abandonate pot fi ridicate dacă stau degeaba timp de cel puțin un an. Totodată, proiectul de lege prevede că aceeași regulă se va aplica și mașinilor care n-au plăcuțe cu numere de înmatriculare sau care sunt înmatriculate în străinătate. Acum, în acest caz nu se face referire la mașinile înmatriculate în alte state. Așadar, aceste vehicule abandonate timp de cel puțin jumătate de an vor fi inventariate de autorități. Concret, se vor încheia procese-verbale de constatare și pe mașini se vor afișa somații pentru ridicarea lor în maximum zece zile. În caz contrar, vehiculele vor fi ridicate și depozitate de autorități în locuri special amenajate. Ulterior, dacă proprietarii nu-și vor revendica mașinile, acestea vor fi vândute sau scoase din circulație și casate. Practic, acest lucru se întâmplă și acum, însă procesul este mai greoi și mai lung. Astfel, inițiatorii proiectului de lege spun că măsurile propuse de ei vor ajuta la eliberarea mai rapidă a locurilor de parcare blocate. Atenție! Proiectul nu se aplică acum. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat la Camera Deputaților, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro

Ghid oficial al Ministerului Educației: Cum se încheie situația școlară și cum au loc examenele anul acesta Recent, Ministerul Educației și Cercetării a lansat un ghid ce vine în ajutorul elevilor, studenților, părinților și profesorilor, care conține toate măsurile și regulile ce se aplică anul acesta în învățământul românesc, inclusiv la examenele de final de ciclu școlar, în contextul existenței epidemiei de coronavirus. În esență, ghidul publicat pe site-ul ministerului răspunde la o serie de întrebări ce au apărut în ultima vreme, în condițiile în care epidemia de coronavirus a perturbat serios activitatea școlară, iar sfârșitul anului școlar și examenele naționale se apropie. Ghidul subliniază, în prima sa parte, prioritățile pe care le are Ministerul Educației, respectiv încheierea situațiilor școlare pentru toți elevii și susținerea examenului de evaluare națională și a celui de bacalaureat în condiții de siguranță pentru toți participanții, fie ei elevi ori profesori. Cum se încheie situația școlară anul acesta În acest an școlar nu se vor mai da teze, așa cum se întîmpla înainte, mediile urmând să se încheie pe baza a cel puțin două calificative sau note, în condițiile în care grădinițele, școlile, liceele și universitățile nu se vor redeschide anul acesta. Pentru a lămuri modul în care se vor încheia mediile în acest an școlar, spre sfârșitul lunii aprilie, Ministerul Educației a prezentat câteva exemple concrete ale modului în care elevii vor primi note. De aceste variante sunt vizați atât elevii din învățământul primar, cât și cei din ciclul gimnazial, liceal, postliceal și profesional. Desfășurarea examenelor naționale Apoi, ghidul prezintă și cele mai recente măsuri ce vizează Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Concret, Evaluarea Națională pentru cei de-a VIII-a va începe în data de 2 iunie, cu înscrierea elevilor, și se va încheia în 27 iunie, atunci când se vor afișa rezultatele finale ale examenului. Bacalaureatul din acest an, pe de altă parte, va avea doar o singură sesiune. Alte schimbări majore aduse examenului de bacalaureat din 2020 sunt eliminarea probelor orale și echivalarea și recunoașterea competențelor lingvistice și digitale. Acest examen se va desfășura între 3 iunie (înscrierea candidaților) și 5 iulie (afișarea rezultatelor finale). Măsuri pentru desfășurarea cursurilor și a examenelor în școli Chiar dacă cei mai mulți elevi nu mai revin la școală în acest an, se organizează totuși niște cursuri speciale destinate celor ce urmează să dea examene de sfârșit de ciclu școlar. Ghidul ministerului conține și măsurile ce vor trebui luate în sălile de clasă atât în cazul sesiunilor de pregătire a examenelor, ce se vor organiza între 2 și 12 iunie, cât și în cazul examenelor propriu-zise. Mai exact, acestea sunt: la intrarea în unitatea de învățământ a personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic și a elevilor va fi măsurată temperatura (care nu va trebui să depășească 37,3°C) de cadrul medical care va asigura asistența medicală pe întreaga durată de desfășurare a activității; vor fi asigurate materiale și echipamente de protecție (covorașe dezinfectante, măști de protecție, substanțe dezinfectante pentru mâini etc); se curăță și dezinfectează pardoselile, pupitrele, mesele, scaunele, clanța ușii, mânerul de la geamuri, pervazul ferestrei, înainte și după fiecare serie de elevi prezenți la activitățile de pregătire; în toate spațiile în care se vor desfășura activități cu elevii vor fi afișate mesaje de informare cu privire la normele igienico-sanitare și de prevenire a infectării cu SARS-Cov 2; intrările/ ieșirile, precum și sensul de deplasare pe coridoare, către sălile de clasă și alte încăperi, sunt stabilite de unitatea de învățământ, semnalizate corespunzător și dezinfectate în mod regulat; există permanent săpun, prosoape de hârtie, dispensere cu dizinfectant pentru mâini, care vor fi reîncărcate ori de câte ori este necesar; în sălile de clasă, activitățile/ examenele se vor desfășura prin stabilirea locurilor astfel încât să existe o distanță între elevi/ candidați, pe rânduri și între rânduri, de doi metri unul față de altul; băncile vor fi individualizate/ prestabilite și, de asemenea, se va asigura reprezentarea grafică a situării acestora la intrarea în sală (oglinda sălii), astfel încât să se asigure cunoașterea și intrarea/ localizarea fără a parcurge toată suprafața sălii. Cum se desfășoară admiterea la liceu în acest an Afectată de toate schimbările apărute în învățământ, în contextul epidemiei de coronavirus, este și admiterea la liceu. Ca în fiecare an, după susținerea examenelor de evaluare națională (iunie 2020), absolvenții de gimanziu se vor putea înscrie la liceu. Doar că, în acest an, elevii vor avea patru zile în plus să depună dosarele de înscriere la liceele la care au fost repartizați. De asemenea, dată fiind situația excepțională în care ne aflăm, completarea fișelor de înscriere se va putea face și online. Înscrierile se vor face în două etape, numai că cea de-a doua etapă va începe un pic mai târziu decât fusese anunțat inițial. Calendarul admiterii la liceu, dar și modul de calcul mediei de admitere se regăsesc în acest articol. Examenul de definitivat în învățământ Un alt subiect întâlnit în ghidul Ministerului Educației este examenul de definitivare în învățământ. Mai exact, așa cum anunța și redacția noastră recent, au apărut noi reguli și în ceea ce privește acest examen, în sensul că perioada concediului de maternitate și cea în care nu s-au făcut cursuri sunt considerate de-acum vechime la catedră, iar pentru participarea la examen e nevoie de susținerea a cel puțin unei inspecții de specialitate, nu de două, așa cum era anterior. De alfel, examenul va avea aceeași structură ca și în anii trecuți, adică două etape, prima - eliminatorie (inspecție la clasă și evaluarea portofoliului) și cea finală (proba scrisă), dar nu va mai fi nevoie de mai multe inspecții la clasă, ci doar de una. Sursa: avocatnet.ro

Felicitari noilor testeri!

Aplicarea negocierii fără publicare prealabilă, din motive de extremă urgenţă Evenimentele din ultimele trei luni, cauzate de apariția SARS-CoV-2, au determinat multe autorități contractante să achiziționeze, în regim de urgență, materiale de protecție sanitară, medicamente, diverse echipamente, de care nici nu au avut vreodată trebuință, ori cu mult peste necesarul utilizat în mod curent. Asigurarea necesarului de materiale/echipamente/medicamente pentru combaterea pandemiei a cerut un efort deosebit și din partea celor din compartimentele interne specializate în achiziții publice (CISAP), care au fost, și ei, în „linia întâi”, alături de cadrele medicale ori colegii din instituțiile implicate. CISAP a fost nevoit să facă față multor provocări, probleme, unele relativ noi, de la alegerea modalității de achiziție – cumpărare directă sau negociere fără publicare, la întocmirea specificațiilor tehnice, în regim de urgență, dificultatea stabilirii valorii estimate (la creșteri chiar de 5 ori ale măştilor chirurgicale, în doar câteva zile), alegerea criteriului de atribuire în condiții de volatilizare a “pieței” produselor. Din toate cele petrecute în starea de urgență trebuie să începem să tragem concluzii, să vedem ce a mers bine și ce nu, ce trebuie să îmbunătățim și în domeniul achizițiilor publice, care sunt pașii de urmat la o negociere fără publicarea prealabilă (NFPP), inițiată în astfel de condiții, pentru a evita, în viitor, dificultățile în achiziționare. Deși NFPP pare a fi cea mai rapidă procedură de achiziție, totuși, în aplicarea ei, s-au constatat sincope, fie din cauza problemelor organizatorice de la nivelul autorității contractante, unde nu se cunoșteau regulile de derulare, lipseau procedurile interne etc, fie din cauza unor prevederi legislative neclare. Pornind de la logica derulării etapelor din NFPP și, bineînțeles, cu luarea în considerare a dispozițiilor legale, în materia achizițiilor publice, voi contura o succesiune a activităților ce trebuie parcurse în această procedură de atribuire. Rolul “Observațiilor”, introduse, în continuare, aproape la fiecare etapă, este de a lămuri, măcar parţial, unele dintre problemele sesizate, circumstanțele în care vor fi realizate activităţile aferente negocierii fără publicarea prealabilă. Cele 18 etape, identificate la NFPP, sunt ordonate cu luarea în considerare a “jaloanelor” principale ale oricărei achiziții: pregătirea, organizarea procedurii și atribuirea contractului, implementarea contractului. 1. Compartimentul solicitant al achiziției întocmește referatul de necesitate, menționând, cel puțin: scopul achiziție, denumirea produsului/serviciului, cantitatea, caracteristici (specificații) tehnice, de informații cu privire la prețul unitar, durata achiziției, eventual condiții de livrare/ambalare, manipulare (în funcție de tipul achiziției), precum orice alte cerințe. Specificațiile tehnice pot fi atașate referatului de necesitate. Observații: sarcina precizării utilității produsului/serviciului/lucrării, a motivelor derulării NFPP, revine solicitantul achiziției (responsabilul din cadrul compartimentul de specialitate/tehnic care solicită cumpărarea), întrucât acestea cunoaște, cel mai bine, oportunitatea achiziției în regim de urgență. Dacă există un act normativ care stabilește extrema urgență, trebuie menționat în referatul de necesitate. Prin NFPP se pot achiziționa doar cele absolut necesare, impuse de motivele de extremă urgență, nu toate cele de care ar avea nevoie autoritatea contractantă, pentru activitatea curentă. De exemplu, cumpărarea echipamentelor medicale pentru secția de ortopedie a spitalului nu este cauzată de apariția pandemiei COVID-19, unitatea medicală urmând să inițieze o procedură competitivă. Durata contractului, implicit cantitatea, nu poate fi mai mare decât cea necesară pentru a face față situației de urgență care a determinat aplicarea procedurii de NFPP[1]. În vederea asigurării stocului de produse, pentru activitățile ce se vor desfășura după starea de urgentă, autoritatea contractantă are obligația ca, în paralel cu NFPP, să înceapă demersurile pentru realizarea unei proceduri transparente. Un exemplu relevant, în acest sens, îl constituie modul de derulare a achizițiilor în starea de alertă (instituită după 15 mai 2020, ulterior celei de urgență). Dacă în starea de urgență a fost identificată necesitatea cumpărării de echipamente de protecție, prin NFPP, o suplimentare a lor, pentru activitățile din restul anului trebuie realizată printr-o procedură transparentă, competitivă. Oportunitatea existenței unui stoc de produse, pentru o perioadă îndelungată, a fost stabilită încă din primele zile ale pandemie. Însă, după 3 luni, achiziția nu mai are caracter de imprevizibilitate, de necunoscut. Nu este exclus ca, totuși, în anumite circumstanțe, achiziția ulterioară să fie realizată tot prin NFPP. Pot interveni situații pentru care, cu toată diligența de care a dat dovadă autoritatea contractantă, să nu fi fost posibilă anticiparea lor. De aceea, achiziționarea tot prin NFPP și în starea de alertă, așa cum se prevede la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (“achiziționarea bunurilor și serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situației de urgență pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă”), trebuie privită cu foarte mare prudență, analizată sub aspectul îndeplinirii tuturor condițiilor de aplicare a dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Lege. În ceea ce privește prețul unitar și/sau valoarea estimată a contractului, acestea ar trebui stabilite tot de solicitantul achiziției, deoarece, în majoritatea cazurilor, cunoaște piața de profil. În acest sens, la referat se atașează documentele pe care s-a bazat, după caz. Referatul poate fi întocmit și sub forma electronică (email). 2. Referatul se transmite conducătorului autorității contractante și serviciul financiar. Observații: serviciul financiar trebuie să confirme disponibilitatea sumelor pentru achiziția în cauză, având în vedere că semnarea contractului se poate realiza la doar câteva zile distanţă faţă de aprobarea referatului. Un timp prețios a fost alocat (consumat), și la derularea NFPP, operațiunilor de semnare/avizare/aprobare a documentelor, mai ales în condițiile în care o parte dintre angajați se aflau în concedii de supraveghere a copiilor, din cauza închiderii temporare a unităților de învățământ. Întrucât documentele aferente achiziției (la toate tipurile de proceduri de atribuire) sunt, oricum, sub forma unor fișiere electronice, ar fi mult mai avantajos pentru entitate ca documentele premergătoare inițierii unei proceduri (adică, înainte de transmiterea invitației/anunțului de participare) să fie întocmite și transmise printr-un program informatic. Astfel, se reduce birocrația, timpul de aprobare/avizare, consumul de hârtie, iar pe baza semnăturilor electronice aplicabile se asigură trasabilitatea informației, se cunoaște, în orice moment, locul în care se află documentul, timpul necesar analizării și semnării lui. Pe de altă parte, comunicarea electronică a documentelor ar permite (într-o entitate organizată) lucrul de la domiciliu/telemunca, în situații precum starea de urgență, cauzată de pandemie, pentru bună parte din personalul instituției (cum ar fi cei din CISAP, compartimentul tehnic, financiar etc). Din lipsa unui astfel de program informatic, a posibilității de a lucra “de la distanță” (la niște acte care, de altfel, nu ar fi necesitat prezența fizică a angajatului la birou), dar și din lipsă de personal specializat, unii dintre angajații CISAP, dar și de la alte compartimente, au fost nevoiți ca, de la declanșarea pandemiei COVID-19, să-și lase copii la rude, ca să fie prezenți la serviciu, unde au lucrat și câte 20 de ori/zi, chiar și în week-end. 3. Responsabilul cu achiziția publică, pe baza referatul aprobat și avizat, întocmește nota justificativă privind alegerea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, conform art. 104 alin. (1) lit .c) din Legea nr. 98/2016 [2] (NJ). Se menționează condițiile ce impun inițierea acestei proceduri. La nota justificativă se atașează documente care atestă extrema urgență, cauzele ce au impus inițierea NFPP. Se precizează durata contractului/acordului-cadru. Observații: dacă în Referatul de necesitate sunt menționate condițiile reale ce impun inițierea NFPP, informațiile se preiau în nota justificativă. Dacă există un act normativ în care se face referire la situația de extremă urgență, trebuie menționat în NJ. Responsabilul cu achiziția și consilierul juridic semnează Nota justificativă. Observații: practica a demonstrat că este necesară o verificare a condițiilor de inițiere a NFPP, a temeiului legal referitor la extrema urgență. Nu o dată s-a întâmplat ca, în Referatul de necesitate, compartimentul solicitant să menționeze ca achiziția să se deruleze prin modificarea, din cauza circumstanțelor imprevizibile, a contractului de furnizare pe care instituţia îl are în derulare. Adiționarea cantității ar fi generat o suplimentare chiar şi cu 100% a contractului în derulare, ceea ce ar fi însemnat o abatere de la prevederile art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. În plus, adiționarea de urgență modifica necesitate care a stat la baza contractului inițial. Nota justificativă se supune aprobării conducătorului autorității contractante. 4. Responsabilul cu achiziția publică actualizează planul anual de achiziții publice (PAAP), printr-o anexă, pe care o transmite, spre aprobare, conducătorului autorității contractante. 5. Responsabilul cu achiziția publică întocmește strategia de contractare (dacă valoarea achiziției este egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 (5) din Legea nr. 98/2016[3]) și o supune avizării CFP și aprobării conducătorului instituției. Observații: dacă se întocmește strategia de contractare nu mai este necesară întocmirea Notei justificative de alegere a procedurii de atribuire, întrucât este inclusă (art. 9 alin. (3) lit. f) din HG nr. 395/2016). Având în vedere că NFPP trebuie să se deruleze cât mai repede, iar elementele esențiale din strategie se regăsesc în alte documente ale procedurii de atribuire, elaborarea strategiei de contractare, cu rigoarea impusă de art. 9, antecitat, devine o sarcină administrativă, inutilă, care îngreunează achiziția. 6. Responsabilul cu achiziția publică se ocupă de elaborarea documentației de atribuire și a documentelor suport. Observații: conform prevederilor art. 21 alin. (1) din HG nr. 395/2016, procedura de atribuire poate fi inițiată numai după ce au fost elaborate și aprobate documentația de atribuire și documentele suport. Obligația elaborării unei documentații de atribuire și la NFPP se regăsește la art. 94 din HG nr. 395/2016: “Inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă se realizează prin transmiterea unei invitații de participare la negocieri, însoțită de documentația de atribuire, către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulți operatori economici”. Conform prevederilor de la art. 20 alin. (1) din HG nr. 395/2016, documentația de atribuire este formată din: DUAE și instrucțiunile către ofertanți, caietul de sarcini, proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii, formulare și modele de documente. Însă, față de procedurile transparente, la NFPP, documentația de atribuire nu va fi la fel de complexă, din cauza necesității de a achiziționa cât mai repede. În ceea ce privește criteriile de capacitate, în cele mai multe cazuri, autoritatea contractantă nu mai impune cerințe de calificare, transmițând invitația de participare unor operatori economici „verificați”, în prealabil, ori care pot oferi, de îndată, produsele necesare. De multe ori, achizitorul este obligat să cumpere de la primul operator economic identificat. Totuși, o minimă diligență trebuie să depună autoritatea contractantă, în sensul solicitării de documente relevante, care să dovedească forma de înregistrare și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional, în funcție de specificul contractului. Corelativ, comisia de evaluare are obligația să verifice dacă ofertantul desfășoară o activitate licită (de exemplu, dacă este comerciant, dacă este înregistrat fiscal în statul în care este stabilit, dacă are dreptul să desfășoare activitatea specifică obiectului contractului). În ceea ce privește motivele de excludere, autoritatea contractantă are obligația efectuării verificărilor de la art. 164 -167 din Lege. Dar o derogare de la această verificare este permisă în temeiul art. 166 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: “Prin excepție de la dispozițiile art. 164 alin. (1) și (2), în cazuri excepționale, autoritatea contractantă are dreptul de a nu exclude din procedura de atribuire un operator economic care se află într-una dintre situațiile prevăzute la art. 164 alin. (1) și (2), pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului”. Lămurirea excepției se află la considerentul (100) al Directivei nr. 24/2014: „Acest lucru s-ar putea întâmpla, de exemplu, în cazul în care vaccinurile sau echipamentele de urgență de care este nevoie imediat nu pot fi cumpărate decât de la un operator economic căruia altfel i se aplică unul dintre motivele obligatorii pentru excludere”. Însă, derogarea din Legea achizițiilor face referire doar la comiterea anumitor infracțiuni, nu și dacă ofertantul are datorii către bugetul general consolidat. În mod normal, logic, ar fi trebuit să existe, în legea națională, și exceptarea de la plata datoriilor, așa cum se regăsește la art. 57 alin. (3) din Directiva nr. 24/2014: „Statele membre pot prevedea o derogare de la excluderea obligatorie prevăzută la alineatele (1) și (2), în mod excepțional, pentru cerințe imperative de interes public, precum sănătatea publică sau protecția mediului” (alin. (2) al art. 57 fiind transpus în Legea nr. 98/2016 prin art. 165 – excludere pentru neplata datoriilor către bugetul general consolidat). În concluzie, autoritatea are dreptul de a atribui contractul unui ofertant care a fost condamnat pentru infracțiunile stabilite la art. 164, doar pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului. În acest sens, achizitorul are obligația de a justifica/arăta prezența motivelor imperative, fie menționând actul normativ ce instituie asemenea situații, fie atașând documente probante. În rest, chiar și pentru motivele antemenționate, prin documentația de atribuire, trebuie să se solicite ofertantului/ofertanților, să declare dacă se încadrează sau nu în motivele de excludere de la art. 165 și art. 167 (dar ținând cont de excepțiile permise de lege). Iar dacă evenimentele, care impun derularea NFPP, nu aduc atingere interesului general, se va cere ofertanților să declare dacă se încadrează sau nu în toate motivele de excludere din lege (de la art. 164, 165 și art. 167). Dar trebuie cerut DUAE la NFPP? Răspunsul este dat de Regulamentul nr. 7/2018[4], care arată că trebuie însoțite de DUAE “ofertele din cadrul procedurilor deschise și cererile de participare din cadrul procedurilor restrânse, al procedurilor competitive cu negociere, al dialogurilor competitive sau al parteneriatelor pentru inovare”, în timp ce, la procedurile de negociere fără publicare prealabilă, „solicitarea unui DEAU ar constitui o sarcină administrativă inutilă sau ar fi inadecvată din alte puncte de vedere: 1) atunci când nu poate exista decât un singur participant prestabilit [nm: art. 104. alin. (1) lit. b), alin. (5) lit. b) și d), alin. (8) din Legea nr. 98/2016] 2) din motive de urgență [nm: art. 104 alin. (1) lit. (c) din Legea nr. 98/2016] sau din cauza caracteristicilor speciale ale tranzacției cu produse cotate și achiziționate pe o piață de mărfuri” [5] [nm: art. 104 alin. (5) lit. (c) din Legea nr. 98/2016]. Însă, prin același Regulament, se atrage atenția că DEAU (DUAE, în legea națională) ar trebui solicitat în celelalte cazuri de NFPP, „caracterizate de posibilitatea de a exista mai mulți participanți și de absența stării de urgență sau a caracteristicilor specifice legate de tranzacție” [nm: prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. a), alin. (5) lit. a), alin. (7) din Legea nr. 98/2016]. Deși nu toate prevederile din Regulament se regăsesc în legislația națională, cele lipsă trebuie aplicate în virtutea dispozițiilor art. 288 din TFUE: “Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru”. În concluzie, la inițierea NFPP, din motive de extremă urgență, nu trebuie solicitat DUAE, chiar dacă sunt mai mulți operatori economici. Dar, autoritatea contractantă îi/le va cere să prezinte declarațiile referitoare la situațiile prevăzute la art. 165, respectiv 167 din Lege. Responsabilul cu achiziția include în documentația de atribuire caietul de sarcini/specificații tehnice (ceea ce reprezintă o acțiune total diferită de cea de întocmire a caietului de sarcini). Elaborarea specificațiilor tehnice/caietului de sarcini reprezintă o sarcină ce revine solicitantului achiziției, nu CISAP. În temeiul art. 2 alin. (3) lit. c) din HG nr. 395/2016 (potrivit căruia CISAP are, în atribuții, să elaboreze sau, după caz, să coordoneze activitățile de elaborare a documentației de atribuire și a strategiei de contractare), în multe instituții se consideră că responsabilul cu achiziția trebuie să întocmească și caietul de sarcini. O asemenea percepție este eronată, întrucât cei din CISAP nu dețin pregătirea de specialitate, experiența în domeniul contractului ce urmează a fi atribuit. Prin elaborarea caietului de sarcini de către cei de la compartimentul achiziții, conducătorii autorităților contractante se expun unor riscuri destul de mari, cum ar fi: realizarea unor specificații tehnice incorecte, anulare procedurii de atribuire (din cauza modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice de către ofertanți, ori a imposibilității corectării caietului de sarcini), executarea contractului la un nivel ce nu atinge așteptările tehnice prestabilite. Realizarea specificațiilor tehnice nu este o sarcină deloc la îndemâna responsabililor tehnici, cu atât mai puțin a celor de la achiziții. De exemplu, caracteristicile unei izolete sunt cunoscute de personalul medical deservent. Specificațiile pentru paturile de spital, biocide, ori ale unei lucrări sunt știute de compartimentul care se va ocupa de gestionarea contractului. Nu voi insista asupra acestei probleme, întrucât o prezentare detaliată am realizat în articolul “Responsabilul cu achiziția nu este responsabilul de contract”[6]. Cu toate acestea, ca și în alte momente, și în starea de urgență, cauzată de pandemia COVID-19, cei de la achiziții au încercat să deblocheze situația, să întocmească specificațiile tehnice (pornind de la informațiile sumare primite de la compartimentul solicitant), să cumpere cele necesare derulării activității autorității contractante. Responsabilul tehnic, împreună cu CISAP, stabilesc criteriul de atribuire. În situații de extremă urgență, în care autoritatea contractantă trebuie să cumpere cât mai repede, iar “piața” nu oferă multe opțiuni, criteriul de atribuire ar trebui să fie “prețul cel mai scăzut”. Însă, conform art. 187 din Legea nr. 98/2016, se poate utiliza „prețul cel mai scăzut” numai în situația în care valoarea estimată a achiziției nu depășește pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1). Altfel, trebuie ales unul dintre criteriile „costul cel mai scăzut”, „cel mai bun raport calitate-preț”, „cel mai bun raport calitate-cost”. În primele săptămâni de la izbucnirea pandemiei în România, autoritățile contractante au fost nevoite să cumpere la prețurile impuse de furnizori, la valori mult mai mari decât cele estimate. Deci, nici măcar nu se putea discuta de o aplicare a celui mai facil criteriu de atribuire, „prețul cel mai scăzut”, cumpărătorul fiind la “mâna” vânzătorului. În asemenea situații, nici nu putea fi vorba de o negociere a prețului. Utilizarea altui criteriu de atribuire, decât „prețul cel mai scăzut”, va crea dificultăți în achiziție, furnizorul vânzându-și produsele către primul solicitant, nu către cel care impune condiții. Aplicare oricărui altui criteriu, la achiziții de complexitate redusă, se va face doar pentru a dovedi respectarea legi, dar cu riscul îngreunării derulării procedurii, a pierderii timpului alocat achiziției, chiar și a posibilității de cumpărare la un preț avantajos. Practica a arătat că, la starea de urgență, factori de evaluare utilizați au fost prețul și timpul de livrare/prestare (cel de al doilea factor având, de cele mai multe ori, aceeași valoare la toți operatorii invitați la negociere). Or, pentru furnizările de produse de complexitate redusă, a căror valoare depășește pragul de la art. 7 alin. (1), „prețul cel mai scăzut” ar ajuta la achiziția rapidă și, totodată, la o reală negociere, datorită volumul mare supus cumpărării. Fiind dovedită inutilitatea, dar și formalismul în aplicarea a doi factori de evaluare, ar trebui ca alin. (31) al art. 187 din Lege să fie modificat (dar mai degrabă abrogat), astfel încât să permită autorității contractante să aleagă oricare dintre cele patru criterii de atribuire, în funcție de complexitatea obiectului contractului, indiferent de valoarea achiziției. 7. Consilierul juridic întocmește modelul de contract și îl transmite CISAP, pentru includere în documentația de atribuire. Observații: ca și la elaborarea caietului de sarcini, și față de acest document, în multe instituții există percepția că sarcina întocmirii lui revine CISAP, deși niciunul dintre specialiștii în achiziții nu are studii juridice, dar nu are, prin fişa post, atribuţii privind elaborarea clauzelor contractuale (aşa cum au cei de la compartimentul juridic). Dacă CISAP utilizează la NFPP un model predefinit (pentru furnizare/servicii/lucrări), ar fi de preferat să obținută viza de la compartimentul juridic, având în vedere condițiile specifice de contractare. 8. Responsabilul cu achiziția publică transmite strategia de contractare și modelul de contract către persoana responsabilă cu acordarea vizei de control financiar preventiv. Observații: Aceste documente se supun controlului financiar preventiv, conform Ordinul nr. 2332/2017 privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar preventiv propriu. 9. Responsabilul cu achiziția publică transmite documentația de atribuire și documentele suport spre aprobare conducătorului autorității contractante. Observații: indiferent de tipul procedurii de atribuire, aceasta nu poate fi inițiată până când nu este aprobată de autoritatea contractantă, așa cum se precizează la art. 21 alin. (1) din HG nr. 395/2016. 10. Responsabilul cu achiziția publică transmite invitația de participare la negociere către operatorii economici identificați, împreună cu documentația de atribuire. Observații: normele de aplicare a legii achizițiilor, prin art. 94, prevăd că invitația de atribuire se transmite către unul sau mai mulți operatori economici, dacă este posibil (nu în mod obligatoriu). Identificarea operatorilor economici, care ar putea îndeplini contractul, ar trebui realizată de compartimentului solicitant/tehnic, întrucât acesta cunoaște “piața” de profil. Un sprijin poate fi dat și de către CISAP, prin “interogarea” SEAP, identificând și alți potențiali ofertanți. Invitarea la ofertate poate fi sub forma unui email, prin care se comunică operatorilor economici informații despre achiziție, prin care li se cer oferte de preţ etc. Această corespondență trebuie tipărită și inclusă în dosarul achiziției, pentru a se face dovada că la NFPP au fost invitați mai mulți operatori economici. 11. Comisia de evaluare a ofertelor analizează documentele prezentate de fiecare dintre ofertanți. Observații: comisia de evaluare va avea în componență, cel puțin: un reprezentant al compartimentului solicitant al achiziției/tehnic, responsabilul cu achiziția de la CISAP. Prezența reprezentantului tehnic este indispensabilă, întrucât el cunoaște, cel mai bine, modul în care se poate asigura necesitatea, dacă oferta răspunde cerințelor tehnice impuse. Numărul membrilor comisiei de evaluare trebuie să fie impar, pentru ca deciziile să fie luate cu votul a cel puțin 2/3 dintre membrii săi cu drept de vot (art. 131 alin. (3) din HG nr. 395/2016). 12. Comisia de evaluare derulează negocieri, separat, cu fiecare ofertant. Observații: negocierile se pot derula prin orice mod de comunicare (telefonic, video, prin email), dar pentru care trebuie să existe confirmare, ulterioară, a rezultatului negocierii. Dacă a fost realizată o corespondență prin email, aceasta reprezintă o dovadă a negocierii ofertei, care se va atașa la dosarul achiziției. Cerințele minime tehnice și criteriul de atribuire nu fac obiectul negocierilor. 13. Comisia de evaluare întocmește Raportul procedurii, pe care-l supune aprobării conducătorului autorității contractante. Observații: NFPP fiind derulată pentru acoperirea unei necesități într-o situație de extremă urgență, ar trebui ca perioada cuprinsă între momentul trimiterii invitației și cel al aprobării raportului procedurii să fie cât mai scurtă, astfel încât să poată fi semnat contractul cât mai repede. 14. Comunicarea rezultatului procedurii de atribuire Observații: adresa de comunicare a rezultatului procedurii se va semna de către reprezentantul autorității contractante, nu de către președintele comisiei de evaluare. Conform atribuțiilor de la art. 127 din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare își încetează misiunea odată cu semnarea raportului procedurii de atribuire. 15. Autoritatea contractantă semnează contractul Observații: semnarea contractului poate fi realizată chiar în ziua aprobării raportului procedurii, dacă la procedură a participat un singur ofertant. Dacă au participat cel puțin doi ofertanți, contractul poate fi semnat numai cu respectarea termenele de așteptare prevăzute la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; iar în cazul depunerii unei contestație, după comunicarea deciziei Consiliului/ hotărârii instanței privind soluționarea contestației. Contractul va fi semnat, din partea autorității contractante, de regulă, de responsabilul de contract (din partea compartimentului solicitant al achiziției), consilierul juridic, conducătorul entității. De asemenea, se va aplica viza de control financiar preventiv, de persoana care exercită această acțiune. 16. Derularea contractului Observații: responsabilitatea implementării contractului revine compartimentului solicitant al achiziției. În acest sens, ar fi indicată numirea unui responsabil de contract, prin decizie emisă de conducătorul entității. 17. Emiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale Observații: întocmirea documentului constatator revine responsabilului de contract, deoarece acesta cunoaște modul în care furnizorul/prestatorul și-a respectat obligațiile asumate. 18. Publicare anunț de atribuire a contractului, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de achiziție publică/acordului-cadru, în urma finalizării procedurii de atribuire. Din cele prezentate anterior, se observă că derularea NFPP, din motive de extremă urgență (în temeiul art. 104 alin. (1) lit c) din Lege), este destul de anevoioasă și ridică multe probleme. Scopul enumerării etapelor a fost de a oferi, la modul general, o succesiune a acțiunilor principale, din cadrul unei proceduri de NFPP, cu evidențierea problemelor aferente, dar şi răspunsuri la acestea. Pentru a evita problema necunoașterii de către cei implicați în achiziție a pașilor de parcurs, etapele NFPP (cele scrise, mai sus, înclinat) ar trebui incluse într-o procedură internă, elaborată conform Standardul 9 – Proceduri din Codul controlului intern managerial, aprobat prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018, cu îndrumări în “Ghid pentru realizarea procedurilor de sistem și operaționale”[7]. Iar pentru a se obține efectul scontat (de respectate a regulilor din procedura internă), este obligatorie instruirea constantă a persoanelor implicate în derularea și verificarea achizițiilor (managementul instituției, personalul de la compartimentul solicitant al achiziției/tehnic, juridic, economic, CISAP, control intern etc). Pe de altă parte, pentru derularea, în mod facil, a NFPP, este nevoie și de o intervenție a legiuitorului asupra actelor normative din domeniul achizițiilor publice, astfel: – la procedurile de o complexitate redusă a obiectului contractului, să se poată aplica criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut” și peste pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016; – autoritatea contractantă să aibă dreptul și nu obligația întocmirii strategiei de contractare la NFPP; – introducerea unei excepții privind dispozițiile art. 165 din Legea nr. 98/2016, pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului; – introducerea unor prevederi clare, în normele de aplicare a Legii nr. 98/2016, privind cazurile de solicitare a DUAE la NFPP (așa cum prevede Regulamentul (UE) nr. 7/2016). Sursa: juridice.ro

Stare de alertă: În ce condiții pot circula cu avionul pasagerii și ce măsuri de igienă sunt luate în aeroporturi Cei care circulă cu avionul sau care intră în aeroporturi trebuie să respecte o serie de măsuri de igienă. Acestea au fost readuse în atenția călătorilor după ce regulile aplicabile în această privință au fost reincluse într-un Ordin al Ministerelor Afacerilor Interne și al Transporturilor, aplicabile din 22 mai. Regulile privitoare la transportul aerian, însă, sunt identice cu cele existente și înainte. Normele sunt conținute în Ordinul nr. 79/988/2020 care, în esență, reproduce prevederile unui ordin mai vechi, acesta guvernând aceleași probleme. Reguli pentru călătoriile cu avionul Primul aspect de care trebuie ținut cont e că operatorii aerieni trebuie să îi îndrume pe pasageri să facă operațiunea de check-in pe internet. După aceea, pasagerii trebuie să aibă acces, la bordul avioanelor, la dezinfectante. În ceea ce privește echipamentele și alte obiecte de protecție, pasagerii sunt obligați să poarte mască atât la urcarea în avion, cât și pe tot parcursul zborului. În același timp, este interzisă folosirea echipamentului de protecție care ar putea: obstrucționa accesul la echipamentele de urgență; ar împiedica accesul la măștile de oxigen; ar împiedica accesul la căile de evacuare de urgență sau ar limita contactul vizual sau auditiv cu echipajul de cabină. Pentru pasagerii care se așteptau să le fie asigurat serviciul la bord, acesta va fi limitat sau chiar suspendat pe rutele sau destinațiile unde există un grad de risc ridicat. Ordinul nu menționează, însă, cu exactitate ce măsuri se iau în funcție de gradul de risc specific. În privința distanțării pasagerilor, dincolo de păstrarea propriu-zisă a distanței, se va urmări gruparea călătorilor pe familii. O altă prevedere expresă vizează numărul de bagaje de mână ce pot fi luate la bordul avionului, acesta fiind limitat la un singur bagaj. În plus, este interzisă luarea de materiale tipărite la bord (în afara pungii). În final, pasagerii vor fi informați cu privire la necesitatea completării unei declarații, în funcție de situație, pentru autoritățile de la destinație care cer completarea unui asemenea document. De asemenea, ordinul mai prevede că pasagerii trebuie să fie informați cu privire la regimul care le va fi aplicat în România. Reguli în aeroporturi Și în aeroporturi există o serie de reguli de igienă ce trebuie respectate de toate persoanele implicate, de la călători și aparținători, la autorități, operatori economici sau administrația aeroportului. În ceea ce privește regulile care îi vizează direct pe călători sau aparținători, acestea sunt: pasagerii vor fi informați să se prezinte la aeroport cu cel puțin trei ore înainte de ora zborului, pentru a se evita aglomerările; sunt implementate măsuri de distanțare, inclusiv prin reconfigurarea traseelor de deplasare sau a suprafețelor de staționare temporară (de exemplu, peroanele de la intrarea în terminalele de pasageri); călătorilor le va fi luată temperatura; ghișeele de check-in se vor deschide cu trei ore înainte de ora zborului; se vor afișa mesaje video și semnale de păstrare a distanței. De asemenea, pasagerii trebuie să aibă acces la materiale dezinfectante, pe fluxurile de circulație. În plus, trebuie amplasate și covoare dezinfectante. Sursa: avocatnet.ro

Dupa ce ca avem cateva postari, si alea sanctionate.

Stare de alertă: În ce condiții poți ieși din localitatea de domiciliu și câte persoane poți lua în mașină După ce a fost făcută trecerea de la starea de urgență la cea de alertă, o parte dintre măsurile aplicate anterior s-au relaxat, una dintre ele vizând circulația persoanelor. Mai exact, acum e permisă circulația persoanelor în localitățile de domiciliu sau în zonele metropolitane ale acestora, fără să mai fie nevoie de completarea unei declarații pe propria răspundere. Totuși, e nevoie în continuare de completarea unei declarații la ieșirea din localitate sau din zona metropolitană a unui oraș. De aceea, prezentăm azi condițiile în care se poate ieși din oraș, inclusiv câte persoane pot călători într-o mașină. Concret, așa cum prevede actul normativ ce stabilește măsurile generale ce se vor aplica pe toată durata stării de alertă, ce a înlocuit, din 15 mai, starea de urgență, respectiv Hotărârea Comitetului Național Pentru Situații de Urgență nr. 24/2020, românii pot circula atât în localitatea de domiciliu, cât și în zona metropoliană a orașelor, fără să mai fie nevoiți să completeze o declarație pe propria răspundere. Dacă interiorul localității de domiciliu e ușor de definit, nu același lucru putem spune și despre zona metropolitană a unui oraș. Definiția oficială a unei zone metropolitane se găsește în conținutul Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național și aceasta conținînd, mai exact, “teritoriul administrativ al orașului centru polarizator și al unităților administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanțe de până la 30 km”. De altfel, și ministrul de interne, Marcel Vela, a confirmat recent, printr-o postare pe Facebook, această interpretare a zonei metropolitane. “Noi am definit, după multe consultări cu medicii și cu specialiștii în administrație, să considerăm zonă metropolitană această suprafață de 30 de kilometri în jurul municipiilor, pentru a permite deplasarea în interior, evident, dacă zona respectivă nu depășește granița județului”, a transmis ministrul. Așadar, se poate ieși din localitate fără declarație doar în zona metropolitană, adică la cel mult 30 de kilometri în jurul orașului și dacă astfel nu se trece într-un alt județ. Potrivit unui document emis de Banca Mondială în 2019, în România există zonele metropolitane Bacău, Baia Mare, Botoșani, Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, Satu Mare, Timișoara, Târgu Mureș, Zalău, Alba-Iulia, Deva-Hunedoara, Pitești, Reșița, Roman, Suceava și Vaslui. În cazul Bucureștiului, zona metropolitană include tot județul Ifov. Ieșirea din localitate ori zona metropolitană: Condiții de călătorie După cum spuneam, pentru a ieși din localitatea de domiciliu ori a merge mai departe de 30 de kilometri de aceasta, atunci când vorbim de orașe cu zone metropolitane, e nevoie de completarea unei declarații pe propria răspundere. Motivele pentru care se poate ieși din localitatea de domiciliu sunt, potrivit Hotărârii nr. 24/2020: deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi; deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat; deplasarea pentru realizarea de activități agricole; deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli; deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi; deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament; deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie; deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță; deplasarea pentru activități recreativ-sportive individuale desfășurate în aer liber (ciclism, drumeție, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit și altele) cu participarea a cel mult trei persoane; deplasarea pentru participarea la evenimente familiale, cu un număr limitat de persoane și respectarea regulilor de distanțare socială; deplasarea pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu. Apoi, când vine vorba de numărul persoanelor cu care e voie să circulăm în mașină, lucrurile nu sunt foarte clare, legislația momentului stabilind reguli specifice doar pentru transportul pasagerilor în regim de taxi și alternativ. Dacă e să ținem cont de faptul că măsurile ce se aplică acum, în perioada stării de alertă, reprezintă o variantă relaxată a celor ce s-au aplicat în starea de urgență, iar atunci restricțiile privind circulației persoanelor în grup se aplica, potrivit Ordonanței militare nr. 4, doar circulației pietonale, putem să spunem că nu există restricții privind numărul persoanelor din mașină. Un grup de persoane înseamnă alăturarea unui număr mai mare de trei persoane care nu locuiesc împreună. Așadar, restricția ce este confirmată și de Hotărârea de Guvern nr. 394/2020, document apărut la începutul săptămânii, nu se referă și la numărul de persoane din mașini. Pe de altă parte, recent a fost lămurită și situația evenimentelor private în spații închise, respectiv la acestea pot participa cel mult opt persoane. Totuși, mai ales când cei ce merg în aceeași mașină nu locuiesc împreună, ar trebui să-și protejeze sănătatea prin aplicarea unor măsuri de protecție, inclusiv purtarea de mască și mănuși. Sursa: avocatnet.ro