Madalin

În cadrul proiectului de cercetare Mutual trust in times of crisis of EU values: State of play and possible next steps, realizat de Centrul de Drept Economic Internațional și European (Centre of International and European Economic Law), profesioniștii dreptului sunt invitați să răspundă la un chestionar despre impactul crizei statului de drept în România și Bulgaria, având în vedere recentele modificări legislative cu privire la sistemul judiciar din cele două state. Chestionarul este adresat profesorilor universitari, judecătorilor, procurorilor, avocaților și altor categorii de practicieni. Numele respondenților va fi indicat în raportul final. Totuși, persoanelor care doresc să rămână anonime li se va atribui un cod. Chestionarul poate fi completat până la data de 30 mai 2020 și este disponibil aici. Sursa

E ok.

Ceva bun ?

O gură proaspătă de aer o pot considera.

Miercuri, 20 mai 2020, Curtea de Apel Ploiești a dat publicității un comunicat de presă cu privire la regulile de acces, circulație și conduită a publicului în instanță pe durata stării de alertă. :: Informarea este disponibilă aici. Sursa

In M.O. al Romaniei nr. 412 din 19.05.2020 a fost publicata O.U.G. nr. 72 privind suspendarea art. 21. alin. 6 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania precum si unele masuri tranzitorii. Concret, Guvernul a luat masura suspendarii aplicarii art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 astfel cum acesta fusese modificat prin Legea nr. 22/2020, de la data intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 72 si pana la data de 01.03.2021. Cu titlu tranzitoriu, prin O.U.G. nr. 72/2020 s-a dispus practic revenirea la modalitatea de evaluare a bunurilor ce fac obiectul acordarii despagubirilor, conform reglementarilor anterioare modificarilor aduse prin Legea nr. 22/2020, respectiv prin raportare la grilele notariale valabile pentru anul 2013 si in considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinta la data preluarii acestuia de catre stat. Cu caracter de noutate, este mentionata situatia in care grilele notariale prevad valori doar pentru terenuri din categoria „curti-constructii”, iar terenul preluat in mod abuziv de stat avea o alta categorie de folosinta, valoarea despagubirilor se stabileste prin aplicarea unei reduceri de 50% din valoarea pentru terenurile „curti-constructii”. In ceea ce ne priveste, aceaste masuri adoptate de Guvern prin Ordonanta de Urgenta, la numai trei luni de la modificarile survenite prin Legea nr. 22/2020, sunt neconstitutionale in raport de prevederile art. 115 alin. 4 din Constitutia Romaniei, care abiliteaza puterea executiva sa adopte Ordonante de Urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, cu obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora. Or atata vreme cat modificarea art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 survenise prin lege, emisa de catre Parlamentul Romaniei, cu doar trei luni anterior prezentei ordonante de urgenta, care practiv revine la reglementarea anterioara in ceea ce priveste evaluarea imobilelor, este mai mult decat evident ca situatia extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata, nu a existat. Cu privire la motivare, O.U.G. nr. 72/2020 prevede o serie de argumente cel putin discutabile, astfel in prima instanta se vorbeste despre necesitatea asigurarii unui sistem de despagubiri unitar si echitabil pentru toti fostii proprietari ale caror imobile nu pot fi restituite in natura, cu toate acestea aratam faptul ca dispozitiile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 privind modul de evaluare al imobilelor, au mai fost modificate si in trecut, respectiv prin Legea nr. 111/2017, cand a fost introduse sintagma ,,in considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinta la data preluarii acestuia, „Aceasta modificare a creat o situatie profund discriminatorie pentru persoanele ale caror imobile figurau ca terenuri extravilane la momentul preluarii acestora de catre stat in sensul ca, fata de cei ce au primit despagubiri pe un teren asemanator anterior modificarii mai sus amintite, acestia din urma s-au vazut in situatia primirii unor despagubiri pentru terenuri incadrate ca extravilane, despagubirile fiind de mii de ori mai mici.” In continuare se sustine ca, prin criteriile diferite avute in vedere la elaborarea grilelor notariale din anul 2020 s-a creat premisa unor inechitati la stabilirea despagubirilor pentru fostii proprietari avand in vedere caunele grile notariale elaborate pentru anul 2020 au suferit modificari si dupa data de 21 martie 2020 (data intrarii in vigoare a Legii nr. 22/2020), data la care a fost stabilita o noua procedura de evaluare, pentru a preveni riscul ca modificarile succesive ale grilelor notariale sa intarzie procesul de solutionare a dosarelor de despagubire, cu consecinta afectarii drepturilor fostilor proprietari. Cu referire la aceasta motivare venim si ne intrebam, in mod retoric, daca suspendarea aplicarii art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 pana la data de 01.03.2021, creaza predictibilitate, avand in vedere ca si dupa aceasta data, argumentele invocate in motivarea ordonantei vor subzista astfel ca, este foarte posibil ca aceasta suspendare sa fie prelungita. Motivarea referitoare la incetinirea ritmului de solutionare a dosarelor este de asemenea nejustificata si nu intelegem pe ce se bazeaza, in virtutea modificarilor survenite prin Legea nr. 22/2020 evaluarea imobilelor urma a se face prin raportare la valorile din grilele notariale valabile la momentul emiterii deciziilor de compensare si nu prin raportare la cele de la data intrarii in vigoare a Legii nr 165/2013, astfe ca nu intelegem de unde ar fi putut sa apara aceasta incetinire. Apreciem de asemenea ca adoptarea O.U.G. nr. 72/2020 incalca si jurisprudenta Curtii Constitutionale Romaniei, care in Decizia nr. 83/2020 retine la punctul 33 urmatoarele: 33. Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constitutie (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonante de urgenta in urmatoarele conditii, intrunite in mod cumulativ: existenta unei situatii extraordinare; reglementarea acesteia sa nu poata fi amanata si urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei. Situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun si au un caracter obiectiv, in sensul ca existenta lor nu depinde de vointa Guvernului, care, in asemenea imprejurari, este constrans sareactioneze prompt pentru apararea unui interes public pe calea ordonantei de urgenta (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, in acceptiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, „inexistenta sau neexplicarea urgentei reglementarii situatiilor extraordinare […] constituie in mod evident o bariera constitutionala in calea adoptarii de catre Guvern a unei ordonante de urgenta […]. A decide altfel inseamna a goli de continut dispozitiile art. 115 din Constitutie privind delegarea legislativa si a lasa libertate Guvernului sa adopte in regim de urgenta acte normative cu putere de lege, oricand si – tinand seama de imprejurarea ca prin ordonanta de urgenta se poate reglementa si in materii care fac obiectul legilor organice – in orice domeniu” (a se vedea si Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Asa fiind, pentru emiterea unei ordonante de urgentaeste necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune in pericol un interes public. Cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005, precitata, Curtea a retinut ca”invocarea elementului de oportunitate, prin definitie de natura subiectiva, caruia i se confera o eficienta contributivadeterminanta a urgentei, ceea ce, implicit, il converteste in situatie extraordinara, impune concluzia ca aceasta nu are, in mod necesar si univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie si unor factori subiectivi […]”. Caracterul subiectiv al masurilor adoptate de Guvern prin O.U.G. nr. 72/2020 este neechivoc, acestea avand ca scop suprimarea vointei legiuitorului, care prin normele Legii nr. 22/2020 a avut tocmai intentia crearii unui cadru echitabil in ceea ce priveste modalitate de evaluare a imobilelor ce fac obiectul acordarii despagubirilor, prin raportare la valoarea si categoria de folosinta, de la momentul emiterii deciziei de compensare. Sursa

Miercuri, 20 mai 2020, Ministerul Afacerilor Interne a informat că în această lună, a fost semnat contractul pentru implementarea Sistemului Informatic Central din cadrul proiectului „Sistem Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă” – SIIEASC, derulat de MAI, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date și Direcția Generală Comunicații și Tehnologia Informației, în parteneriat cu alte instituții, potrivit unui comunicat. Valoarea contractului este de 46.621.588,25 lei, din care 15,6589 % reprezintă fonduri din bugetul de stat, iar diferența de 84,3410% reprezintă finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin Programului Operațional Competitivitate, cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Unul dintre beneficiile finale ale proiectului va fi crearea unei platforme ce va putea fi accesată de cetăţeni pentru a descărca și completa on-line diverse formulare, dar și pentru a obține informații utile referitoare la proceduri de lucru, tarife și etapele ce trebuie parcurse pentru obținerea documentelor de stare civilă. Operaționalizarea Sistemului Informatic Central are ca obiectiv specific reducerea timpului și a costurilor pentru procesarea informațiilor la nivelul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi al oficiilor de stare civilă, contribuind la eficientizarea colaborării între structuri, indiferent de zona de responsabilitate. Termenul de finalizare a proiectului este 24 iunie 2022. Sursa

Când faci un meme, e de preferat să-l faci în general. Nu am înțeles nimic din el, slab template, slab context.

Guvernul a modificat legislația din Educație, astfel încât nu vor avea loc examenele de competențe la probele orale de Bacalaureat iar recunoașterea acestora se va echivala. Măsura a fost adoptată în Ordonanța de Urgență prin care a fost reglementată și gratuitatea transportului acordat elevilor. "Pentru anul școlar 2019-2020, probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal și probele de evaluare a competenţelor digitale se echivalează/se recunosc conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență", arată un comunicat al Ministerului Educației. Ministrul Educației, Monica Anisie, va urma să clarifice măsurile adoptate în ședința Executivului de joi. Sursa

Ordinul ministrului Educaţiei prin care este reglementată modalitatea de încheiere a situaţiei şcolare pe semestrul al II-lea a fost publicat vineri în Monitorul Oficial. În document este prevăzută modalitatea de încheiere a situaţiei şcolare „în situaţii obiective, cum ar fi calamităţi naturale, intemperii, epidemii, pandemii, alte situaţii speciale care impun suspendarea cursurilor pentru o perioadă de timp care nu permite încheierea situaţiei şcolare pe semestrul al II-lea”, potrivit Agerpres. Potrivit ordinului, „nu se vor mai susţine lucrările scrise pe semestrul al II-lea (teze), iar mediile vor fi încheiate cu minimum două note/calificative”. Pentru învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal, mediile se încheie astfel: * dacă elevul are cel puţin două note pe semestrul al II-lea şi nu se poate valorifica activitatea online, situaţia şcolară semestrială se poate încheia cu aceste două note; * dacă elevul are cel puţin două note pe semestrul al II-lea şi se poate valorifica activitatea online, situaţia şcolară se poate încheia cu mai mult de două note; * dacă elevul are doar o notă pe semestrul al II-lea şi nu se poate valorifica activitatea desfăşurată online, a doua notă va fi considerată nota care reprezintă media elevului din primul semestru; * dacă elevul are doar o notă pe semestrul al II-lea şi se poate valorifica activitatea desfăşurată online, situaţia şcolară semestrială se poate încheia cu cel puţin două note; * dacă elevul nu are nicio notă pe semestrul al II-lea şi nu se poate valorifica activitatea desfăşurată online, media semestrului I devine media anuală; * dacă elevul nu are nicio notă pe semestrul al II-lea şi se poate valorifica activitatea desfăşurată online, situaţia şcolară semestrială se poate încheia cu cel puţin două note. Aceste reguli se aplică şi în cazul calificativelor date la învăţământul primar. Tot în cazul învăţământului gimnazial, liceal, profesional şi postliceal, dacă media primului semestru este mai mică decât 5 şi nu se poate valorifica activitatea desfăşurată online, atunci cadrul didactic decide, împreună cu elevul sau părintele acestuia, data la care copilul poate susţine o lucrare scrisă sau un proiect prin care să fie notat, iar nota de la această evaluare devine media anuală. Dacă media primului semestru este mai mică decât 5 şi se poate valorifica activitatea desfăşurată online, media semestrului al II-lea poate fi încheiată cu cel puţin două note. Valorificarea activităţii online prin calificativ/notă se face cu acordul elevului sau cu acordul părintelui/susţinătorului legal, se arată în ordin. Pentru elevii din învăţământul profesional şi tehnic, încheierea situaţiei şcolare la modulele studiate doar în semestrul al II-lea, pentru care nu poate fi valorificată activitatea online, se desfăşoară astfel: cadrul didactic decide împreună cu elevul sau părintele data la care acesta poate susţine o lucrare scrisă/un proiect prin care să fie notat, iar această notă devine media anuală. În ordin se mai prevede că elevii de clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea la care solicită transferul. În situaţii medicale deosebite, pe baza avizului comisiei medicale, acolo unde există, sau a documentelor medicale justificative, elevii din clasa a IX-a a învăţământului liceal pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, cu respectarea condiţiei de medie. Sursa

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative organizează, anul acesta, admitere online, prin intermediul platformei admitere.snspa.ro. Concursul de admitere la studiile universitare de licenţă cuprinde două etape: preînscrierea online şi admiterea. Preînscrierea online se desfăşoară în perioada 18 mai - 16 iunie pentru toate facultăţile din cadrul SNSPA. "Admiterea la programele de studii universitare de licenţă din cadrul Facultăţii de Administraţie Publică, Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice şi Facultăţii de Management se face în ordinea descrescătoare a mediei de concurs, respectiv media clasei a XI-a, în corelaţie cu opţiunile candidatului şi promovarea examenului de Bacalaureat, în limita locurilor prezentate în oferta educaţională pentru anul universitar 2020 - 2021", se arată în comunicatul citat. Facultatea de Ştiinţe Politice a continuat înscrierile online la pre-testare, începute în luna februarie 2020, iar candidaţii înscrişi la această facultate vor participa la o pre-testare online, care constă în rezolvarea prin mijloace electronice a unui test grilă la disciplinele şi tematica anunţate deja pe website-ul facultăţii. "Traversăm o perioadă plină de incertitudini, iar criza actuală generată de pandemia de coronavirus va avea, cu siguranţă, repercusiuni majore asupra întregului sistem educaţional. Cu toţii suntem afectaţi şi cu toţii trebuie să ne adaptăm situaţiei schimbate fundamental. Însă, pentru elevii claselor a XII-a, această criză a venit într-un moment crucial, iar universităţile trebuie să le ofere o modalitate de admitere adaptată condiţiilor actuale", spune rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, citat în comunicat. Candidaţii trebuie să acceseze platforma de admitere în perioada 18 mai - 16 iunie 2020 şi să îşi deschidă cont de utilizator. Platforma poate fi utilizată cu uşurinţă de pe orice dispozitiv de tip desktop PC, laptop, tabletă, telefon mobil, cu acces la reţeaua de internet. Pentru preînscriere, candidaţii vor completa câmpurile obligatorii, vor încărca documentele fotografiate/ scanate, vor selecta programe de studii, de la toate facultăţile din SNSPA, forma de învăţământ (ZI/ID) şi regimul de finanţare (locuri la buget/ cu taxă). Candidaţii care se vor înscrie la Facultatea de Administraţie Publică, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice sau la Facultatea de Management vor completa media generală obţinută în clasa a XI-a, care va reprezenta media de admitere, iar pentru departajare, în cazul mediilor egale, vor completa media obţinută în clasa a XI-a la disciplina Limba şi literatura română. Candidaţii care optează pentru un program de licenţă organizat în limbă străină vor încărca suplimentar o scrisoare de motivaţie în limba engleză, notată cu calificativul "admis" sau "respins". Cei preînscrişi la Facultatea de Ştiinţe Politice vor participa la o pretestare online care constă în rezolvarea prin mijloace electronice a unui test grilă, la disciplinele şi tematica anunţată deja pe website-ul facultăţii. Testul se va desfăşura timp de 40 de minute şi va avea maximum 30 de întrebări extrase aleatoriu. Înainte de începerea examenului de bacalaureat, SNSPA va afişa lista tuturor celor care s-au preînscris. Pe data de 21 iunie, SNSPA va afişa un clasament al tuturor candidaţilor, în funcţie de media generală a clasei a XI-a, pentru cei preînscrişi la Facultatea de Administraţie Publică, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice şi la Facultatea de Management, şi în funcţie de nota obţinută la pretestare, pentru candidaţii Facultăţii de Ştiinţe Politice. Pentru a fi admişi la toate facultăţile din SNSPA la care s-au înscris, după susţinerea examenului de Bacalaureat şi afişarea notelor la toate disciplinele, candidaţii vor încărca în platforma de admitere online dovada promovării examenului de Bacalaureat. Sursa

Pandemia schimbă regulile după care se fac înscrierile și admiterile la facultate. Examene se vor ține online sau pe stadion. Depunerea dosarului se va face în format electronic, iar actele în original vor fi aduse abia când situația o va permite. Arena Națională ar putea deveni amfiteatru pentru o zi. În 26 iulie, viitorii doctori sunt așteptați să susțină examenul de admitere la Facultatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, din Capitală. Viorel Jinga – rector UMF Carol Davila: "Deși situația epidemiologică este dificilă, noi încercăm să păstrăm tradiția de a da examenul cu prezența absolvenților și a candidaților la această admitere. Totul este imprevizibil. Noi trebuie să fim flexibili pentru a ne adapta la condițiile respective". Anul acesta, la Universitatea de Medicină și Farmacie din București sunt scoase 1.450 de locuri: Facultatea de Medicină - 700 de locuri buget și 150 de locuri taxă, Facultatea de Medicină Dentară - 190 de locuri buget și 100 de locuri taxă, Facultatea de Moașe și Asistență Medicală - 170 de locuri și Facultatea de Farmacie - 140 de locuri Majoritatea facultăților vor organiza admiterea de anul acesta online. La Academia de Studii Economice din Capitală s-a stabilit deja calendarul înscrierilor. Nicolae Istudor – rector ASE: "La licență începem cu 13 iulie, în perioada 13-17, după care urmează programele de masterat 22-24 iulie și în 9-11 iulie începem admiterea la doctorat". Nu doar regulile după care se fac înscrierile și examenele de admitere la facultăți se vor schimba din cauza pandemiei de COVID-19. Reprezentanții universităților anunță că vor lua măsuri și în privința cazării studenților la cămine. Nicolae Istudor – rector ASE: "Am aprobat o reducere a numărului de locuri în cameră, dar suntem în discuție cu reprezentanții studenților să putem să mai facem și încă o reducere. Adică ne gândim să nu mai existe paturi suprapuse, să fie maximum 3 paturi în cameră acolo unde avem și să respectăm condițiile de autorizare. E o problemă și vă spun de ce e o problemă – noi avem foarte multe cereri de cazare. Nu satisfacem toate cererile de cazare". Dar până la examenele de admitere la facultate, elevii de clasa a XII-a au de susținut examenul de bacalaureat, care va începe pe 22 iunie. Notele obținute vor conta și în acest an la admiterea de la facultăți. Sursa

Miercuri, 20 mai 2020, Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, întrunit în ședința de soluționare a petițiilor a constatat că afirmația lui Klaus Werner Iohannis: „Jó napot kívánok, PSD! (Vă doresc o zi bună, PSD). Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul Ungurilor. Jó napot, Ciolacu! (Bună ziua, Ciolacu) Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri? Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă. De aceea, dragii mei, se înțelege acum poate mai bine de ce am vrut alegeri anticipate. Eu nu mai vreau ca problemele importante ale națiunii să fie hotărâte de PSD. Eu nu mai vreau ca această majoritate toxică pesedistă să hotărască împotriva României și împotriva românilor. Este inadmisibil așa ceva și, până când sunt eu Preşedintele României, o astfel de lege nu va exista. Vă mulţumesc!” reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate pe criteriul de apartenență etnică/națională, conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată, potrivit unui comunicat. Sancțiune: amendă contravențională în cuantum de 5000 de lei. Pentru constatare au votat 6 membri, iar pentru amendă 5. Sursa

Miercuri, 20 mai 2020, Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, întrunit în ședința de soluționare a petițiilor a constatat că intenția de a interzice expres difuzarea și interpretarea de manele pe spațiul public din Timișoara de către Instituția Primarului municipiului Timișoara reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată, potrivit unui comunicat. Sancțiune: avertisment contravențional. Hotărâre a fost adoptată cu 7 voturi pentru și 1 vot împotrivă. Sursa

Poliţia Română anunţă care sunt documentele care pot fi prezentate pentru a justifica deplasarea în afara localității. Declarația pe propria răspundere nu este singurul document care poate fi cerut de autorităţile care verifică motivul deplasării. La solicitarea personalului instituțiilor abilitate cu exercitarea controlului respectării interdicției, pentru justificarea deplasării în afara localității persoanele prezintă legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator ori o declarație pe propria răspundere cu privire la motivul deplasării, completată în prealabil, precizează Poliţia Română. Conform Hotărârii de Guvern nr. 394 din 18 mai 2020, privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Se instituie interdicția deplasării persoanelor în afara localității/zonei metropolitane, cu următoarele excepții: a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi; b) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat; c) deplasarea pentru realizarea de activități agricole; d) deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli; e) deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi; f) deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri medicale; g) deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie; h) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță; i) deplasarea pentru activități recreative sau sportive individuale desfășurate în aer liber, respectiv ciclism, drumeție, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit sau alte activități recreative și sportive desfășurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului tineretului și sportului sau al ministrului mediului, apelor și pădurilor, după caz; j) deplasarea pentru participarea la evenimente familiale; k) deplasarea pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu; l) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale, care nu se pot achiziționa din localitatea de domiciliu/reședință. Unde găsesc declarația pe proprie răspundere și cum se completează Declarația pe proprie răspundere în stare de alertă a fost modificată! Ce motiv important a fost adăugat și cum o completăm. Declarația pe proprie răspundere este obligatorie din data de 15 mai doar pentru părăsirea localității. Diferența față de cea completată în timpul stării de urgență constă în motivele privind deplasarea în afara localității. Declarația pe proprie răspundere a fost actualizată și include, la punctul 11, „asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice’. Declarația pe proprie răspundere în stare de alertă a fost modificată În plus, în noua formă publicată pe site-ul Ministerului de Interne, documentul poate fi completat și electronic, pe calculator/laptop și telefon. Descărcați de AICI noua formă a declarației. Care sunt zonele metropolitane din România unde poți să circuli cu mașina fără declarație Noile reguli valabile de la instituirea stării de alertă prevăd că oamenii pot circula în interiorul localităților şi in zona metropolitana fără declaraţii pe proprie răspundere. Hotărârea emisă joi seară de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nu nominalizează zonele metropolitane din România. Libertatea vă spune care sunt, potrivit Băncii Mondiale, cele 22 de zone din România încadrate drept ‘metropolitane’ și localitățile din jurul orașelor mari pe care le cuprind. Ce este zona metropolitană Conform Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, „zona metropolitană cuprinde teritoriul administrativ al orașului centru polarizator și al unităților administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanțe de până la 30 km, care respectă condiția de contiguitate spațială și în cadrul căruia s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri’. Iată cele 22 de zone metropolitane din România și localitățile din jurul orașelor mari pe care le cuprind: Zona Metropolitană Bacău Zona Metropolitană Baia Mare Zona Metropolitană Botoşani Zona Metropolitană Braşov Zona Metropolitană Bucureşti Zona Metropolitană Cluj Napoca Zona Metropolitană Constanţa Zona Metropolitană Craiova Zona Metropolitană Iaşi Zona Metropolitană Oradea Zona Metropolitană Ploieşti Zona Metropolitană Satu Mare Zona Metropolitană Timișoara Zona Metropolitană Târgu Mureș Zona Metropolitană Zalău Zona Metropolitană Alba Iulia Zona Metropolitană Deva – Hunedoara Zona Metropolitană Pitești Zona Metropolitană Reșița Zona Metropolitană Roman Zona Metropolitană Suceava Zona Metropolitană Vaslui Sursa

Dacă ești în căutare de o mașină care să te protejeze de gloanțe și grenade, dar nu vrei să renunți la lux și confort, are Audi o ofertă grea pentru tine. Definiția „siguranță' are o gamă largă de înțelesuri, chiar și atunci când vorbim despre o mașină. Spre exemplu, unii își doresc ca o mașină să aibă mai multe airbaguri, alții caută cât mai multe straturi de blindaj. Pentru cei din urmă, Audi Rusia le vine în întâmpinare cu o nouă ofertă: A8 L Security. Scopul primar al acestui model este păstrarea integrității corporale a pasagerilor săi, iar pentru asta s-a îmbrăcat în straturi groase de blindaj: cântărește circa 3,9 tone acum. Cu toate că arată ca un A8 L obișnuit, Security te poate proteja de arme cu muniție de până la 7.62 calibru, și de grenade HG85. În plus, A8 L Security vine cu un sistem central de stingere a incendiilor, dar și cu un sistem special de climatizare, care poate filtra gazele toxice. În ciuda masei totale, A8 L Security se urnește repejor de pe loc, mulțumită V8-ului de 4,0 litri preluat de pe S8. Cei 571 de cai-putere și cuplul de 800 de Newtoni-metru îl ajută pe A8 L Security să sprinteze de la 0 la 100 km/h în 6,3 secunde, și până la o viteză maximă de 210 km/h. Circa 400 de ore de muncă sunt investite într-un A8 L pentru a-l transforma într-un Security, și manopera nu este ieftină: prețul de achiziție dat de Audi pentru limuzina sa blindată este de 55 de milioane de ruble, echivalentul a circa 690.000 €. Sursa

Cel mai popular pickup din Europa, Ford Ranger, primește o ediție specială, limitată la doar 4.500 de unități. Patru din cinci unități Ranger vândute de Ford în România sunt comandate în versiuni de top (Raptor, Wildtrack, Limited), așa că următoarea veste va fi una deosebit de bună pentru iubitorii modelului: Ford oferă acum și o ediție limitată a lui Ranger. Ford Ranger Thunder se remarcă prin culoarea Sea Grey și prin accentele roșii și negre de la exterior (și, desigur, prin inscripțiile Thunder) și jantele de 18 inci. În habitaclu, Ranger primește tapițerie din piele Ebony și cusături contrastante, de culoare roșie. Sub capota lui Thunder se află un diesel EcoBlue de 2,0 litri, cu 213 cai-putere și 500 de Newtoni-metru, resurse trimise tuturor celor patru roți prin transmisia automată cu 10 trepte. Nu știm încă prețurile pentru Ranger Thunder în România, sau câte dintre cele 4.500 de unități sunt alocate țării noastre. Însă știm că 1.400 dintre acestea sunt destinate Marii Britanii. Sursa

Marile proiecte de investiţii în infrastructură au fost accelerate, iar în acest moment sunt 164 de kilometri de şantiere deschise pentru autostrăzi şi drumuri naţionale, a declarat, marţi seara, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode. “Nu numai că şantierele nu s-au oprit, dar au fost accelerate marile proiecte de investiţii în infrastructură. În acest moment, avem 164 de kilometri de şantiere deschise pentru autostrăzi şi drumuri expres. Dintre acestea, aproape 70 km au fost şantiere deschise în primele patru luni. În perioadă de criză am reuşit să intrăm cu utilajele, pentru că lumea s-a săturat de anunţurile făcute de cei dinaintea noastră, care spuneau ‘Am trimis la ANAP validarea proiectului X’, ‘Am finalizat proiectul tehnic pentru autostrada Y’. A început Sibiu – Piteşti, tronsonul 1 Sibiu – Boiţa, a început Varianta Ocolitoare Timişoara Sud, a început DN2 A2, apoi drumul expres Craiova – Piteşti, tronsonul 1. Până la sfârşitul anului, cred că putem să începem lucrările pe încă 80 de kilometri şi anume pe Centura Sud a Capitalei (52 km). De asemenea, Autostrada Transilvania care are cel puţin două tronsoane, Zimbor – Poarta Sălajului şi Nuşfalău – Suplacu de Barcău, unde vom anunţa câştigătorul în maxim 2- 3 săptămâni şi, dacă nu vin contestaţii, semnăm contractul pentru proiectare şi execuţie”, a spus Bode, la B1 TV. Sursa

Una din dilemele cu care s-au confruntat operatorii de date cu caracter personal, după declararea pandemiei COVID-19 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la data de 11 martie 2020, a fost cea privind prelucrarea datelor privind sănătatea angajaţilor, în contextul necesităţii atenţionării urgente a contacţilor direcţi ai persoanelor testate pozitiv cu virusul Sars Cov-2 despre potenţialul pericol apărut în urma contactului, corelat cu obligaţia contacţilor direcţi de a se izola la domiciliu. Potrivit Ordinului Ministerului Sănătăţii nr 414/2020, faţă de persoanele care au intrat în contact direct cu persoanele confirmate cu noul coronavirus (COVID-19), precum şi faţă de membrii familiilor acestora, se instituie obligativitatea izolării la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile. În aceste circumstanţe, se pune problema manierei în care (şi dacă) operatorul de date personale (angajator) poate informa contacţii direcţi cu privire la datele persoanei testată pozitiv cu noul coronavirus. Atât legislaţia naţională în domeniul prelucrării şi liberei circulaţii a datelor cu caracter personal, cât şi reglementările la nivelul Uniunii Europene nu cuprind norme explicite care să traseze conduita de urmat în situaţia premisă prezentată, iar reticenţa operatorilor în a dezvălui angajaţilor identitatea persoanei afectată de COVID-19, în scopul protejării sănătăţii publice, este, probabil justificată şi de cuantumul ridicat al sancţiunilor administrative prevăzute pentru dezvăluirea nelegală a acestor date. Potrivit considerentului 46 din Regulamentul (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016 „prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui, de asemenea, să fie considerată legală în cazul în care este necesară în scopul asigurării protecţiei unui interes care este esenţial pentru viaţa persoanei vizate sau pentru viaţa unei alte persoane fizice. Prelucrarea datelor cu caracter personal care are drept temei interesele vitale ale unei alte persoane fizice ar trebui efectuată numai în cazul în care prelucrarea nu se poate baza în mod evident pe un alt temei juridic. Unele tipuri de prelucrare pot servi atât unor motive importante de interes public, cât şi intereselor vitale ale persoanei vizate, de exemplu în cazul în care prelucrarea este necesară în scopuri umanitare, inclusiv în vederea monitorizării unei epidemii şi a răspândirii acesteia sau în situaţii de urgenţe umanitare, în special în situaţii de dezastre naturale sau provocate de om.” În acelaşi sens, referitor la restricțiile ce pot fi aplicate drepturilor persoanelor ale căror date sunt prelucrate, art. 23 alin (1) lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede că ”Dreptul Uniunii sau dreptul intern care se aplică operatorului de date sau persoanei împuternicite de operator poate restricţiona printr-o măsură legislativă domeniul de aplicare al obligaţiilor şi al drepturilor prevăzute la articolele 12-22 şi 34, precum şi la articolul 5 în măsura în care dispoziţiile acestuia corespund drepturilor şi obligaţiilor prevăzute la articolele 12-22, atunci când o astfel de restricţie respectă esenţa drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi constituie o măsură necesară şi proporţională într-o societate democratică, pentru a asigura: e)alte obiective importante de interes public general ale Uniunii sau ale unui stat membru, în special un interes economic sau financiar important al Uniunii sau al unui stat membru, inclusiv în domeniile monetar, bugetar şi fiscal şi în domeniul sănătăţii publice şi al securităţii sociale”. În declaraţia adoptată la data de 19 martie de către Preşedintele Comitetului European pentru Protecția Datelor se arată că „în contextul ocupării forței de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi necesară pentru respectarea unei obligații legale la care angajatorul este supus, cum ar fi obligații referitoare la sănătate și securitate la locul de muncă sau la interesul public, precum controlul bolilor și alte amenințări la adresa sănătăţii…, angajatorii ar trebui să informeze personalul despre cazurile COVID-19 și să ia măsuri de protecție, dar nu ar trebui să comunice mai multe informații decât este necesar. În cazurile în care este necesar să se dezvăluie numele angajatului (angajaților) care au contactat virusul (de exemplu, într-un context preventiv) și legislația națională îl permite, angajații în cauză sunt informați în avans, iar demnitatea și integritatea lor sunt protejate”. Conform dispoziţiilor şi declaraţiei menţionate, observăm că normele specifice de la nivelul Uniunii Europene, nu interzic, ci, din contră, încurajează prelucrarea şi circulaţia datelor personale strict în cadrul operaţiunilor care au ca finalitate protejarea sănătăţii publice şi stoparea pandemiilor, ori o astfel de prelucrare poate avea loc atunci când operatorul dezvăluie datele persoanei afectate de COVID-19 către contacţii direcţi din ultimele 14 zile, contacţi identificaţi în urma anchetelor epidemiologice efectuate de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi care au obligaţia păstrării confidenţialităţii datelor care le-au fost comunicate. În lipsa acestei dezvăluiri, necondiţionată de consimţământul persoanei vizate şi care nu este interzisă de legislaţia naţională, măsura izolării la domiciliu impusă de autorităţi persoanelor care au intrat în contact direct cu persoanele afectate de COVID-19 ar putea fi considerată arbitrară, fiind lipsită de minime informaţii care justifică măsura, iar, pe de altă parte, o lipsă de informare în maniera precizată poate avea ca efect răspândirea necontrolată a infectărilor în rândul populaţiei. Este adevărat că, în contextul actual, antreprenorii din domeniul digitalizării lansează proiecte de aplicaţii mobile instalate în general pe telefoanele inteligente , care pot ajuta autorităţile din domeniul sănătăţii publice de la nivelul naţional şi de la nivelul UE să monitorizeze şi să menţină sub control pandemia de COVID-19, iar Comisia Europeană, în Comunicarea nr. 417 din 17 aprilie 2020 cu privire la orientările în domeniul protecţiei datelor privind aplicaţiile care sprijină combaterea pandemiei de COVID-19, recomandă ca „identitatea persoanei infectate nu ar trebui dezvăluită persoanelor cu care a fost în contact epidemiologic. Este suficient să li se comunice faptul că au fost în contact epidemiologic cu o persoană infectată în ultimele 16 zile.” Trebuie, însă, să avem în vedere şi faptul că, în aceeaşi comunicare, se recomandă ca locaţia şi ora exactă a contactului cu persoana infectată să nu fie stocate, ceea ce , practic, face imposibilă identificarea persoanei infectate, singura recomandare în acest sens fiind aceea de a se comunica ziua contactului cu persoana infectată, astfel încât contacţii acesteia să fie în măsură să îşi ia, la rândul lor, măsurile sanitare adecvate ( testarea în vederea confirmării prezenţei COVID-19, etc). Spre deosebire, însă, de situaţia în care un operator (angajator) dezvăluie, imediat ce a luat cunoştinţă de infectarea cu COVID-19, datele de identificare (nume,prenume) ale persoanei afectate de COVID-19, către contacţii direcţi care au obligaţia izolării la domiciliu şi a păstrării confidenţialităţii datelor ce le-au fost dezvăluite, situaţie care nu poate fi asimilată unei comunicări publice, cu totul altfel se pune problema în cazul în care contacţii direcţi sunt identificaţi din public cu ajutorul sistemelor de contorizare electronică a proximităţii şi a contactelor apropiate (Comisia europeană recomandă dispozitive prin Bluetooth cu consum redus de energie BLE, întrucât se evită posibilitatea urmăririi, spre deosebire de geolocalizarea GPS), când o dezvăluire, de către operatorul aplicaţiei, a datelor personale ale persoanei afectate de COVID-19, capăta conotaţia de „dezvăluire publică”, legală doar cu consimţământul persoanei vizate. Concluzionând, în contextul actual al eforturilor concertate şi concentrate înspre împiedicarea răspândirii infectărilor cu virusul Sars Cov-2, chiar dacă legislaţia, atât cea naţională, cât şi cea a Uniunii Europene, nu cuprind norme explicite care să reglementeze concret prelucrarea şi circulaţia datelor personale pe timp de pandemie (probabil că fondul legislativ va fi îmbogăţit odată cu evoluţia stării de fapt), considerăm că operatorii, în calitate de angajatori, pot dezvălui în cadrul organizaţiei, doar persoanelor a căror sănătate este potenţial pusă în pericol din cauza contactului direct şi cu obligaţia păstrării confidenţialităţii, identitatea persoanelor afectate de COVID-19, fără a fi necesar consimţământul persoanei vizate, dar sub conditia informării în avans şi cu protejarea demnităţii şi integrităţii acesteia, în scopul protejării sănătăţii publice şi asigurării securităţii sociale. Sursa

Marți, 19 mai 2020, Ministerul Justiției, ca urmare a unor afirmații și comentarii apărute în mass media în legătură cu procedura de predare a cetățeanului Marko Attila, comentarii care sugerau faptul că Ministerul Justiției nu depune suficiente diligențe pentru identificarea și extrădarea celor doi cetățeni, cu referire la relația cu Ungaria, a comunicat următoarele: 1. Cetățeanul Marko Attila este dat în urmărire internațională, în temeiul unui mandat de arestare preventivă emis de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în anul 2015. 2. Darea în urmărire internațională, conform legii, se dispune de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (”CCPI”), la solicitarea instanței de judecată care a emis mandatul de arestare, în condițiile prevăzute la art. 64 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, respectiv când persoana cu privire la care s-a dispus măsura privativă de libertate nu este găsită și există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României. 3. Singurul instrument juridic aplicabil în relația cu Ungaria în această materie este Decizia cadru 2002/584/JAI („Decizia Cadru”) privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene. Decizia Cadru înlocuiește, între statele membre UE, instrumentele juridice clasice (tratat de extrădare, tratat de cooperare judiciară bilaterală etc.) aplicabile în materia extrădării. Potrivit Deciziei Cadru, spre deosebire de regulile obișnuite în materie de extrădare, s-a eliminat cvasitotal rolul executivului, deci al Ministerului Justiției, procedura fiind judiciară și bazată pe contactul direct între autoritatea emitentă a mandatului european de arestare (instanța de judecată) și autoritatea de executare. 4. În cazul în care se confirmă localizarea sau arestarea unei persoane urmărite internațional pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, instanța de judecată este informată de către CCPI și, în cazul în care constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege (art. 89 din Legea nr. 302/2004), va emite mandatul european de arestare, în vederea predării urmăritului. Instanța nu are obligația legală de a informa Ministerul Justiției cu privire la aceste aspecte, legea impunând doar obligația unei informări periodice cu privire la situația mandatelor europene de arestare transmise. Informarea are doar caracter statistic, fără a menționa întotdeauna numele persoanelor solicitate. Unele instanțe transmit totuși, spre informare, copii ale mandatelor europene de arestare pe care le emit (acesta a fost cazul mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București cu privire la numitul Olosz Gergely). 5. Spre deosebire de materia extrădării, în care are atribuții extinse, în materia mandatului european de arestare, atribuțiile Ministerului Justiției sunt reduse la acordarea de asistență autorităților judiciare și facilitarea comunicării, atunci când contactul direct nu este posibil sau apar dificultăți. 6. Ministerul Justiției nu are calitatea și competența legală de a interveni din oficiu în derularea acestor proceduri. 7. Până în prezent, nicio autoritate judiciară română sau străină nu a transmis Ministerului Justiției vreo solicitare de facilitare a demersurilor în vederea predării numiților Marko Attila sau Olosz Gergely. 8. În concluzie, Ministerul Justiției din România nu este restant cu nicio procedură aflată în sarcina sa, nici în cazul acestor proceduri, nici în alte cazuri de extrădare aflate în portofoliul instituției. Sursa

- Nume: MadaIin - Linkul catre profilul de website: https://www.rpg.b-zone.ro/players/general/MadaIin - Tipul de interviu dorit: Normal. - Numele celorlalți participanți (dacă există): Kossowskis - Linkul catre profilul de website al participanților: https://www.rpg.b-zone.ro/players/general/Kossowskis - Am luat la cunoștință regulile prezentate pe prima pagină: Da. - Alte precizări: -

Update 19.05.2020 Aspect.

Topic închis, felicitări pentru munca depusă !